duminică, 22 martie 2020

La pas pe dealurile din Breaza

TRASEU MONTAN CIRCUIT DIN BREAZA



Pensiunea G Club Floarea (537 m) -
Crucea Eroilor de pe Dealul Gurga (743 m) -
Dealul cu Trovanţi (637 m) -
Pensiunea G Club Floarea (537 m)


Timp de parcurgere: 2h (*cu pauze)
Distanța: 4 km
Diferența de nivel: 206 m
Dificultate: ușor
Surse de apă: nu
Stare marcaje: bună
Sezonalitatea: accesibil tot timpul anului
Marcaje:  + nemarcat

TRASEU
   În acest articol vom explora dealuri din apropierea localității Breaza, județul Prahova.
Vă propun un traseu destul de ușor, pe care îl puteți parcurge în scurt timp, pentru a face mișcare în natură și pentru a respira puțin aer curat de munte.
   Traseul presupune un urcuș susținut până la Crucea Eroilor de pe Dealul Gurga, aceasta fiind și cea mai grea parte a acestui circuit. Apoi, vom ajunge pe Dealul cu Trovanţi din apropiere, unde vom vedea rezervația cu formațiuni geologice care au forme bizare, după care ne vom întoarce în locul de unde am plecat, Pensiunea G Club Floarea.

ACCES
   Putem ajunge în localitatea Breaza în mai multe feluri. Orașul este situat în nord-vestul județului Prahova, la o distanță de 103 km de București, 67 km de Braşov, urmând șoseaua națională DN1. Noi am venit dinspre București, iar în localitate ne-am îndreptat spre Pensiunea G Club Floarea, situată pe strada Banatului 1A, punctul de începere al acestui traseu.

   Localitatea Breaza se află în zona subcarpatică, la o altitudine cuprinsă între 380-450 m, pe o terasă situată deasupra albiei râului Prahova.
   O legendă despre proveniența numelui Breaza este consemnată în Marele Dicționar Geografic al României, de Ioan Lahovari. Conform acesteia, primul locuitor din zonă a fost un cioban care şi-a construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi, în timp ce laptele era pe foc, iar când laptele fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a lăsat un semn. Din cauza semnului, ceilalți păstori au poreclit-o Breaza și de la ea își trage numele localitatea.
   Localitatea a fost declarată stațiune balneo-climaterică în anul 1928 și menționată în anul 1667 ca fiind o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din registrele Brașovului, în care este amintit Neagoe din Breaza, un negustor. În 1952 Breaza a fost declarat oraș, iar componența actuală o are din 1968, când a fost arondat județului Prahova.


PORNIM ?
   Nu avem prea mult timp la dispoziție pentru a explora mai mult localitatea, așa că ne îndreptăm direct spre punctul de plecare pe traseu. Până la pensiune am ajuns foarte ușor, urmând indicațiile de pe gps. Am parcat mașina în apropiere, ne-am echipat şi am observat imediat și primele marcaje. Vom urmări marcajul bandă galbenă, până vom ajunge la Crucea Eroilor.
   Nu uitați să luați ceva mai gros de îmbrăcat, căci pe deal poate fi mai frig, dar și o sticlă cu apă, deoarece nu am văzut surse de apă pe traseu.
   Planul nostru e să urcăm până la cruce, după care să vedem ce potecă se conturează în continuare. Sursele din care ne-am informat nu au fost foarte clare, dar văzând marcajul proaspăt de la plecare, ne-am gândit că va fi un traseu destul de ușor de urmărit.
   Trecem pe lângă pensiune și imediat vedem marcajele ce ne arată unde este începutul potecii prin pădure.

   Sus la deal, căci panta e destul de accentuată. E un urcuș care începe imediat și, cu toate că nu pare cine știe ce, ne obosește repede. Noroc că afară e soare și avem parte de o temperatură plăcută, așa că avansăm încet prin pădure. Ce-i drept, e primul mini traseu pe anul ăsta, așa că trebuie să ne antrenăm puțin pentru următoarele trasee pe care le vom parcurge anul ăsta.
   Primăvara începe să-și arate timid prezența pe potecuța străjuită de tufișuri dese, marcată cu bandă galbenă

.

   După nici 15 minute, trecem de gardul ultimei gospodării și ne întâmpină prima priveliște a zilei, cu orașul Breaza la poalele dealului. De abia am plecat, dar putem face o pauză scurtă, ca să ne tragem suflul. Ne bucurăm de copacii înfloriți și cercetăm depărtările.
   În continuare, într-un urcuș mai lejer, ne strecurăm printre crengi și copaci căzuți. Poteca este vizibilă și bine marcată, dar trebuie ocolită într-un punct, din cauza unui copac căzut. Se vede că am urcat destul de rapid, dar nu știm încă cât mai e de mers până la cruce. Înaintăm timid, dar ne bucurăm din plin de această ieșire în natură.
   N-au mai fost decât 10 minute de mers de la ultimul popas. Vedem crucea în fața noastră și alegem să facem o pauză mai lungă pentru a ne bucura de soare.
   Până aici am făcut 30 de minute, cu o pauză de cinci minute și aproximativ un kilometru. Diferența de nivel este de 206 metri, iar panorama asupra Brezei e superbă.
  Crucea Eroilor de pe Gurga este monumentul reprezentativ al localității și semnifică jertfa celor 365 de eroi, fii ai localității Breaza, care au luptat în Războiul de Independență (1877-1878) și în Primul Război Mondial din 1914-1918.
   A fost construită în anul 1930, la inițiativa generalului Ion Manolescu și are o înălțime de 10 metri. Legenda spune că reprezentanții Cultului Eroilor au vrut să realizeze o replică mai mică a cunoscutului monument de pe Caraiman, ridicat la dorința reginei Maria.
   Mai departe, primim niște indicații de la un localnic, pe care l-am întâlnit întâmplător la cruce. Ne spune cum putem ajunge foarte ușor la Trovanţi, așa că îi urmăm sfatul și ne continuăm plimbarea. De la cruce poteca se continuă în direcția de mers naturală, printre arbuști pitici. La un moment dat, vedem că marcajele cu banda galbenă cotesc spre dreapta, în coborâre. Noi nu vom face dreapta, căci acesta este un traseu de coborâre spre Breaza. Vom continua să mergem înainte pe poteca clară.
   Ieșind pe de marcaj, observăm curând un marcaj vechi cu triunghi roșu, dar nu știm de unde vine. Continuăm foarte puțin să mergem înainte, până ieșim într-un luminiș, lângă un gard natural.
   Peste gard observăm o potecă spre stânga şi, din spusele localnicului, trebuia să trecem pe lângă niște curți. Așa că ne hotărâm rapid să sărim gardul și să ne continuăm mersul printre copacii înfloriți. Vedem și drumul mare undeva în depărtare și știm de pe hartă că acolo trebuie să ajungem, pentru a merge în direcția trovanților.
   Imediat ajungem în vârful unui deal, iar jos vedem câteva gospodării într-un cătun unde viața se pare că a stat în loc. Din liniștea ce se așterna peste sat, am auzit cum încep să latre câinii din curțile gospodăriilor, iar un sătean ne întreabă rapid unde vrem să ajungem.
   Ne recomandă să coborâm spre case şi trecem prin curtea lor, ca ajungem rapid la drumul principal. Pentru noi e un adevărat spectacol, venind dintre betoanele Bucureștiului, să vedem traiul simplu al acestor oameni. Ne ajută bucuroși cu informații despre traseul nostru și ne explică cum să ajungem la trovanţi, făcând stânga la drumul principal.
   Rămânem puțin prin zonă, în acest loc uitat de lume, unde totul se petrece natural. Sătenii sunt ieșiți prin curte pentru treburile zilnice, iar apariția noastră le dă motiv de pauză. Facem câteva fotografii cu animalele din gospodării și ne bucurăm că am ajuns prin aceste locuri.
   După ce trecem printre case, ajungem la drumul principal, pe care va trebui să-l urmăm până la următorul punct de pe traseul nostru. Facem stânga venind dinspre case şi vedem din loc în loc niște marcaje cu punct galben. Probabil e un traseu ce vine din Breaza, dar știm sigur că ne conduce în direcția trovanților.
   După ce ieșim din cătun, drumul face o curbă spre dreapta. Se deschide încă o panoramă idilică, de pe dealurile de deasupra Brezei.
   Imediat ce am făcut dreapta pe drumul lat și evident, vedem și un steag montat pe vârful dealului unde sunt trovanţii. Ne apropiem rapid de aceste pietre rotunde, despre care nu prea multă lume știe. De când am plecat de la cruce, am făcut cam jumătate de oră până aici.
   Suntem la Rezervația Geologică Dealul cu Trovanţi, o zonă în curs de amenajare.
   Trovanţii sunt formațiuni geologice, de forme diverse, dominând cele sferice. Sunt niște concrețiuni grezoase, cimentări locale de gresii sferice. Gresiile iau naștere prin cimentarea nisipului, iar trovanţii de formează precum bulgării de zăpadă, pe pante, în prezența apelor dure, bogate în carbonați de calciu sau magneziu. Sunt răspândiți în zonele cu dealuri.
   Trovanţii au o tendință de creștere spontană, din centru către periferie, cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 de ani.
   În credința populară, formațiunile geologice sunt considerate "pietre vii", cu o putere nebănuită, care îi protejează pe cei care le mângâie şi le udă.
   Trovanţii de la Breaza, "pietrele vii" sau "ouăle de dinozaur" au forme bizare şi au fost botezate cu nume haioase.
   După un scurt popas la trovanţi, vom continua coborârea spre Breaza, pe drumul larg ce merge în continuare spre oraș. Trecem pe lângă câteva gospodării şi în aproximativ 15 minute vom ajunge la primele case din localitate.
   Ajunși în oraș, la prima intersecție, cu strada Banatului vom face stânga şi vom urma această stradă până în locul unde am parcat mașina, în apropierea pensiunii G Club Floarea.
   A fost un traseu simplu de urmărit, presărat cu puncte de interes, dar highlightul zilei pentru noi a fost cătunul de pe munte prin care am trecut.

    Vă mulțumesc pentru vizita pe blog şi vă invit să citiți și alte idei de trasee pe care le puteți parcurge. Ultimul gând al zilei îl găsim scris pe un gard al unei case.
   Cărări cu soare vă doresc şi ne revedem curând !
Harta traseului

martie, 2020

Pe acest blog puteți citi şi:


TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: 






TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIU:









TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE:








Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.







La pas pe dealurile din Breaza

TRASEU MONTAN CIRCUIT DIN BREAZA Pensiunea G Club Floarea (537 m) - Crucea Eroilor de pe Dealul Gurga (743 m) - Dealul cu Trov...