TRASEU MONTAN CIRCUIT ÎN MUNŢII IEZER-PĂPUŞA
Cabana Voina (983m) - Valea Largă - Refugiul Găinaţul Mare (1810m) - Vârful Găinaţul Mare (1832m) - Şaua Grădişteanu (1975m) - Cabana Cuca (1175m) - Cabana Voina (983m)
La un moment dat, când am urcat şi al treilea vârfuleţ fără nume, punctul ce mai înalt al traseului de azi (1960m), care este marcat pe filmuleţul traseului şi pe care îl găsiţi la finalul blogului, am găsit tufe de rhododendron înflorit. Bineînţeles că nu ne-am putut abţine şi ne-am oprit pentru nişte poze. Câteva raze de soare au apărut exact în momentul potrivit, aşa că am decis să facem o pauză mai lungă.
Ora 15.15 - 16.00
Stăm şi ne bucurăm de aceste raze de soare răzleţe care se strecoară printre nori, creând imagini de vis, admirând vârfurile înalte din zare şi căldările glaciare absolut superbe. Suntem sub Vârful Păpuşa, care se înalţă maiestuos în spatele nostru, iar noi privim spre valea Lespezi, care se deschide în faţa noastră.
În depărtare, spre vest, vedem Muntele Bătrâna, Iezerul Mic şi Iezerul Mare, precum şi suberba culme Văcarea.
Ajungem într-un final la liziera pădurii şi tocmai am trecut de o stână părăsită. Decidem să facem o pauză scurtă înainte de a intra în pădurea deasă de conifere. Se aud tunete, semn că ne va prinde ploaia pe traseu, dar am avut noroc că am ajuns la pădure înainte să înceapă. Parcurgerea crestelor golaşe pe vreme de furtună nu este indicată, fiind foarte periculoasă datorită fulgerelor.
Ultima coborâre, în serpentine, ne aduce la drumul forestier ce vine de la Cabana Cuca. Găsim şi indicatoare de direcţie, iar noi facem dreapta spre cabană, căci deja am văzut-o printre copaci.
Ora 17.45 - 18.00
Ne oprim la Cabana Cuca ca să mai mâncăm ceva şi ca să ne adăpostim puţin de ploaie. Găsim cabanierii bine dispuşi, ascultând muzică şi încălzind grătarul. Din păcate nu putem rămâne peste noapte, dar ne bucurăm de atmosfera primitoare creată de ei. Profităm şi de izvorul de lângă cabană şi ne umplem sticlele de apă golite pe traseu.
La Cabana Cuca sunt 36 de locuri de cazare, 12 în camera de la parter şi 24 în pod. Cabana nu are restaurant, dar se poate găti în bucătărie, unde există butelie.
Ora 18.00 - 19.00
Plecăm de la Cabana Cuca, îndreptându-ne spre locul de unde am pornit pe traseu, Cabana Voina. Vom avea de mers aproximativ o oră pe drumul forestier, în coborâre uşoară. În sfârşit mergem lejer şi ne relaxăm puţin picioarele. Plimbarea prin pădure este foarte plăcută, cu toate că plouă mărunt.
După aproximativ jumătate de oră de mers pe Valea Cuca, găsim o căsuţă, iar în jurul ei o grămadă de animale. Le pozăm, ne bucurăm de ele şi mergem mai departe.
TRASEE ÎN MUNŢII IEZER-PĂPUŞA
TRASEE ÎN MUNŢII SIRIU
TRASEE ÎN MUNŢII VRANCEI
EXCURSII
Cabana Voina (983m) - Valea Largă - Refugiul Găinaţul Mare (1810m) - Vârful Găinaţul Mare (1832m) - Şaua Grădişteanu (1975m) - Cabana Cuca (1175m) - Cabana Voina (983m)
Timp de parcurgere: 9h ( cu pauze )
Cabana Voina - Vârful Găinaţul Mare - 3h -
Vârful Găinaţul Mare - Şaua Grădişteanu - 2h -
Şaua Grădişteanu - Cabana Cuca - 1,30h -
+
Cabana Cuca - Cabana Voina - 1h -+
Cabana Voina - Vârful Găinaţul Mare - 3h -
Vârful Găinaţul Mare - Şaua Grădişteanu - 2h -
Şaua Grădişteanu - Cabana Cuca - 1,30h -
+Cabana Cuca - Cabana Voina - 1h -
+
Distanța: 15,4km
Diferența de nivel: 970m
Dificultate: mediu
Stare marcaje: bună
Sezonalitatea: tot timpul anului
Surse de apă: Cabana Cuca
TRASEU
Vă propun un traseu mediu ca dificultate, pentru cei obişnuiţi cu urcările susţinute pe munte. Vom admira Bucegii, creasta crenelată a Pietrei Craiului şi vârfurile înalte din Masivul Iezer, de pe Muntele Găinaţu Mare.
Acest traseu nu prezintă porţiuni periculoase sau dificile, dar urcarea şi coborârea din creastă sunt destul de accentuate. Vă recomand să aveţi echipament adecvat unei drumeţii la munte, la altitudini înalte, precum şi doi litri de apă în rucsac. Primul izvor l-am găsit abia la Cabana Cuca, în drumul nostru de coborâre.
Pe traseu vom ajunge la Refugiul Găinaţu, unde ne putem adăposti în caz de vreme rea, vom urma creasta pentru privelişti cuprinzătoare şi vom coborî din Şaua Grădişteanu spre cabana Cuca, acesta fiind un traseu foarte popular în Munţii Iezer-Păpuşa.
ACCES
Noi am pornit dis de dimineaţă din Bucureşti, urmând ruta Bucureşti - Piteşti - Câmpulung - Cabana Voina. (Aproximativ 2,30h de la ieşirea din Militari).
Traseul nostru începe din zona Cabanei Voina, aşa că vom parca maşina chiar în faţa cabanei.
Traseul nostru începe din zona Cabanei Voina, aşa că vom parca maşina chiar în faţa cabanei.
Cabana Voina*** este situata la 20 km nord de Campulung Muscel (DJ 734), cu trecere prin localitatea Lereşti, într-o zonă foarte liniştită şi în mijlocul unui peisaj mirific.
Ieşirea din Câmpulung se face prin nordul oraşului (ieşirile spre Braşov). Semnele de circulaţie indică clar drumul către Cabana Voina. Zona este foarte liniştită şi deloc aglomerată pentru că drumul asfaltat se termină exact la cabană, accesul spre munte continuand pe un drum forestier.
Drumul de acces catre Cabana Voina este recent renovat, astfel că accesul se face în aproximativ 20 minute din oraşul Campulung Muscel, pe marginea lacului de acumulare Râuşor, într-un peisaj montan deosebit, atât vara cât şi iarna. Iar la capatul lui, în faţa cabanei, am amenajat o parcare mare, asfaltată şi marcată, monitorizată 24 de ore/zi prin sisteme video performante.
Ieşirea din Câmpulung se face prin nordul oraşului (ieşirile spre Braşov). Semnele de circulaţie indică clar drumul către Cabana Voina. Zona este foarte liniştită şi deloc aglomerată pentru că drumul asfaltat se termină exact la cabană, accesul spre munte continuand pe un drum forestier.
Drumul de acces catre Cabana Voina este recent renovat, astfel că accesul se face în aproximativ 20 minute din oraşul Campulung Muscel, pe marginea lacului de acumulare Râuşor, într-un peisaj montan deosebit, atât vara cât şi iarna. Iar la capatul lui, în faţa cabanei, am amenajat o parcare mare, asfaltată şi marcată, monitorizată 24 de ore/zi prin sisteme video performante.
MUNŢII IEZER
"Ridicaţi între cursurile superioare ale Râului Doamnei şi Dâmboviţei, care îi delimitează la nord, nord-vest şi vest, către înaltele culmi ale Făgăraşului, precum şi la est, către creasta dantelată a Pietrei Craiului, Munţii Iezer-Păpuşa sunt una din podoabele Carpaţilor Meridionali, dominând, prin altitudine şi prin masivitate, colinele subcarpatice de la poalele lor sudice, situate de asemenea între Râul Doamnei şi Dâmboviţa. O largă cunună de culmi înalte şi golaşe, depăşind pe alocuri altitudinea de 2300 - 2400 de metri, se orânduieşte armonios în jurul obârşiilor unuia din principalele cursuri de apă argeşene - Râul Târgului - sprijinindu-se pe doi piloni puternici: Vârfurile Iezerul Mare (2462m) şi Păpuşa (2391m), ale căror creste alcătuiesc complexul montan care poartă denumirea de Iezer-Păpuşa.În limitele unei arii de circa 500 de kilometri pătraţi, aspectul impresionant al muntelui înalt se îmbină armonios cu peisajul liniştit al numeroaselor picioare de munte marcate prin pante şi contrapante. Culmea principală a Munţilor Iezer-Păpuşa, în lungime de 40 de kilometri, se încovoaie înaltă şi voluminoasă, ca o imensă potcoavă, fiind întreruptă de o curmătură adâncă şi largă, numită "Spintecătura Păpuşii", care desparte masivul în cele două subunităţi: Iezerul Mare şi Păpuşa." (Colecţia Munţii Noştri - Iezer - Ion Ionescu-Dunăreanu)
"Ridicaţi între cursurile superioare ale Râului Doamnei şi Dâmboviţei, care îi delimitează la nord, nord-vest şi vest, către înaltele culmi ale Făgăraşului, precum şi la est, către creasta dantelată a Pietrei Craiului, Munţii Iezer-Păpuşa sunt una din podoabele Carpaţilor Meridionali, dominând, prin altitudine şi prin masivitate, colinele subcarpatice de la poalele lor sudice, situate de asemenea între Râul Doamnei şi Dâmboviţa. O largă cunună de culmi înalte şi golaşe, depăşind pe alocuri altitudinea de 2300 - 2400 de metri, se orânduieşte armonios în jurul obârşiilor unuia din principalele cursuri de apă argeşene - Râul Târgului - sprijinindu-se pe doi piloni puternici: Vârfurile Iezerul Mare (2462m) şi Păpuşa (2391m), ale căror creste alcătuiesc complexul montan care poartă denumirea de Iezer-Păpuşa.În limitele unei arii de circa 500 de kilometri pătraţi, aspectul impresionant al muntelui înalt se îmbină armonios cu peisajul liniştit al numeroaselor picioare de munte marcate prin pante şi contrapante. Culmea principală a Munţilor Iezer-Păpuşa, în lungime de 40 de kilometri, se încovoaie înaltă şi voluminoasă, ca o imensă potcoavă, fiind întreruptă de o curmătură adâncă şi largă, numită "Spintecătura Păpuşii", care desparte masivul în cele două subunităţi: Iezerul Mare şi Păpuşa." (Colecţia Munţii Noştri - Iezer - Ion Ionescu-Dunăreanu)
PORNIM ?
Ora 10.20 - 10.30
Parcăm maşina în faţa Cabanei Voina, ne echipăm şi pornim la drum. Găsim numeroase indicatoare în faţa cabanei, iar noi vom urma astăzi banda roşie în prima parte, spre Vârful Păpuşa, prin Valea Largă. Nu vom ajunge însă la vârf.
Astfel, ne întoarcem puţin din drum, pentru a intra pe traseu.
Mergem pe drumul asfaltat până în punctul în care vom face stânga, urmărind săgeţile indicatoare, trecând podul peste Râul Târguşor, în dreptul Văii Largi.
Ora 10.20 - 10.30
Parcăm maşina în faţa Cabanei Voina, ne echipăm şi pornim la drum. Găsim numeroase indicatoare în faţa cabanei, iar noi vom urma astăzi banda roşie
în prima parte, spre Vârful Păpuşa, prin Valea Largă. Nu vom ajunge însă la vârf.Astfel, ne întoarcem puţin din drum, pentru a intra pe traseu.
Mergem pe drumul asfaltat până în punctul în care vom face stânga, urmărind săgeţile indicatoare, trecând podul peste Râul Târguşor, în dreptul Văii Largi.
Ora 10.30 - 11.00
Intrând pe drumul forestier, ne facem încălzirea urcând uşor. Timp de jumătate de oră vom merge pe acest drum forestier, fiind acompaniaţi în permanenţă de Râul Valea Largă.
Marcajul bandă roşie apare din loc în loc, iar această primă parte a traseului este comună cu poteca marcată cu triunghi roşu
, care merge spre Vârful Ţefeleica.
Ora 11.00 - 12.30
La ora 11.00 ajungem în punctul în care traseele marcate cu banda roşieşi triunghi roşude despart. Găsim din nou indicatoare, iar noi vom merge spre dreapta, urmând marcajul bandă roşie în continuare.
Aici, poteca ne conduce spre o pădure deasă de conifere şi începe urcarea mai susţinută, pe pantele muntelui Găinaţul Mare.
În primele 45 de minute ne luăm avânt şi încercăm să trecem rapid de această porţiune de urcuş pronunţat, dar obosim repede şi facem pauze scurte din loc în loc.
Găsim marcaje noi, cu toate că mi s-au părut rare. Oricum, drumul este foarte evident şi chiar dacă poteca mai are curbe, ele sunt uşor de urmărit.
După aceste 45 de minute de chin, ajungem la o porţiune care "parcă" merge pe curbă de nivel. Cu toate că urcuşul nu mai este atât de pronunţat, tot este destul de greoi.
Avansăm încet, urmărim marcajele cu atenţie şi după alte 45 de minute ajungem la golul alpin.
Ora 12.30 - 13.10
Când am ieşit din pădure, primul nostru gând a fost să mâncăm ceva, aşa că am mai urcat puţin prin poiană, ca să puteam vedea priveliştea spre Lacul Râuşor şi ne-am aşezat lângă un copac, ca să ne revenim puţin după urcuşul greoi.
Ora 13.10-13.30
Pentru următoarele 20 de minute vom urca pe culmea ce se ridică maiestuoasă în faţa noastră, pe o potecuţă puţin vizibilă, mai mult prin iarbă. Urcuşul este susţinut, dar compensează cu priveliştea pe care o admirăm din când în când în spatele nostru.
Trecem pe lângă o stână, dar o vedem în depărtare. Acolo este probabil şi o sursă de apă, dar nu am verificat.
Ajungem în curând lângă Refugiul Găinaţul (1810m), unde mai facem o pauză scurtă ca să vedem în ce stare este. Refugiul arată excelent şi mi se pare că este unul dintre cele mai frumoase pe care le-am văzut la noi în ţară. Dispune de 10 locuri de dormit, în condiţii de bivuac. Este bine izolat şi găsim chiar şi o sobă cu lemne înăuntru, precum şi un bidon de apă. Are chiar şi lumină electrică de la un panou solar precum şi de prize USB. Wow !
Ora 13.30 - 13.40
Plecăm de la refugiu spre Vârful Găinaţul Mare, urmând în continuare banda roşie, direcţia fiindu-ne indicată de săgeţile de lângă refugiu. Mai avem foarte puţin de urcat, dar nimic prea dificil. Pe această culme găsim stâlpi deşi, care sunt vizibili chiar şi pe vreme rea.
Ora 13.40 - 14.00
Ajungem pe Vârful Găinaţul Mare, care nu este marcat în niciun fel, dar ştim unde suntem pentru că am urmărit în permanenţă aplicaţia Munţii Noştri. Avem chiar şi două liniuţe de semnal pe Orange.
Acest vârf poate că nu este cel mai vânat din acest masiv, dar oferă privelişti de vis. Într-o zi senină se pot vedea foarte uşor creasta Pietrei Craiului şi Abruptul Vestic al Bucegilor. Noi am nimenit într-o zi înorată, dar asta nu ne-a împiedicat să ne bucurăm de acest loc.
Intrând pe drumul forestier, ne facem încălzirea urcând uşor. Timp de jumătate de oră vom merge pe acest drum forestier, fiind acompaniaţi în permanenţă de Râul Valea Largă.
Marcajul bandă roşie
apare din loc în loc, iar această primă parte a traseului este comună cu poteca marcată cu triunghi roşu, care merge spre Vârful Ţefeleica.
La ora 11.00 ajungem în punctul în care traseele marcate cu banda roşie
şi triunghi roşude despart. Găsim din nou indicatoare, iar noi vom merge spre dreapta, urmând marcajul bandă roşie în continuare.Aici, poteca ne conduce spre o pădure deasă de conifere şi începe urcarea mai susţinută, pe pantele muntelui Găinaţul Mare.
În primele 45 de minute ne luăm avânt şi încercăm să trecem rapid de această porţiune de urcuş pronunţat, dar obosim repede şi facem pauze scurte din loc în loc.
Găsim marcaje noi, cu toate că mi s-au părut rare. Oricum, drumul este foarte evident şi chiar dacă poteca mai are curbe, ele sunt uşor de urmărit.
Avansăm încet, urmărim marcajele cu atenţie şi după alte 45 de minute ajungem la golul alpin.
Când am ieşit din pădure, primul nostru gând a fost să mâncăm ceva, aşa că am mai urcat puţin prin poiană, ca să puteam vedea priveliştea spre Lacul Râuşor şi ne-am aşezat lângă un copac, ca să ne revenim puţin după urcuşul greoi.
Pentru următoarele 20 de minute vom urca pe culmea ce se ridică maiestuoasă în faţa noastră, pe o potecuţă puţin vizibilă, mai mult prin iarbă. Urcuşul este susţinut, dar compensează cu priveliştea pe care o admirăm din când în când în spatele nostru.
Trecem pe lângă o stână, dar o vedem în depărtare. Acolo este probabil şi o sursă de apă, dar nu am verificat.
Plecăm de la refugiu spre Vârful Găinaţul Mare, urmând în continuare banda roşie, direcţia fiindu-ne indicată de săgeţile de lângă refugiu. Mai avem foarte puţin de urcat, dar nimic prea dificil. Pe această culme găsim stâlpi deşi, care sunt vizibili chiar şi pe vreme rea.
Ajungem pe Vârful Găinaţul Mare, care nu este marcat în niciun fel, dar ştim unde suntem pentru că am urmărit în permanenţă aplicaţia Munţii Noştri. Avem chiar şi două liniuţe de semnal pe Orange.
Acest vârf poate că nu este cel mai vânat din acest masiv, dar oferă privelişti de vis. Într-o zi senină se pot vedea foarte uşor creasta Pietrei Craiului şi Abruptul Vestic al Bucegilor. Noi am nimenit într-o zi înorată, dar asta nu ne-a împiedicat să ne bucurăm de acest loc.
Ora 14.00 - 15.15
Următoarea oră şi puţin o petrecem pe creastă. Aş zice că asta a fost cea mai spectaculoasă parte a traseului, cea cu cele mai frumoase privelişti către vârfurile înalte din Masivul Iezer-Păpuşa.
Urmăm în continuare banda roşie într-o coborâre uşoară spre Şaua Găinaţul Mare (1788m). Stâlpii indicatori sunt evidenţi, iar poteca se vede urmărind culmea golaşă.
într-o coborâre uşoară spre Şaua Găinaţul Mare (1788m). Stâlpii indicatori sunt evidenţi, iar poteca se vede urmărind culmea golaşă.
Aproximativ jumătate de oră am făcut până în şa, după care vom începe urcarea din nou.
La un moment dat, drumul este larg şi seamănă cu un drum forestier la altitudine înaltă. Îl urmăm pentru un timp, după care observăm că stâlpii indicatori urmează culmea, iar noi am ieşit din traseul marcat. La faţa locului e natural să urmezi drumul evident, care e mai uşor şi se pare că am ratat urcarea pe culme. Ne redresăm şi revenim în traseul marcat. Privind înapoi, vedem clar cum drumul urmează culmile golaşe, în urcuşuri uşoare.
 |
| Vârful Găinaţul Mare |
Ora 15.15 - 16.00
Stăm şi ne bucurăm de aceste raze de soare răzleţe care se strecoară printre nori, creând imagini de vis, admirând vârfurile înalte din zare şi căldările glaciare absolut superbe. Suntem sub Vârful Păpuşa, care se înalţă maiestuos în spatele nostru, iar noi privim spre valea Lespezi, care se deschide în faţa noastră.
În depărtare, spre vest, vedem Muntele Bătrâna, Iezerul Mic şi Iezerul Mare, precum şi suberba culme Văcarea.
 |
| Vârful Păpuşa |
Ora 16.00 - 16.15
După această pauză binemeritată, în care ne-am încărcat bateriile la maximum, plecăm într-o coborâre uşoară spre Şaua Grădişteanu. Drumul este evident, iar la un moment dat, chiar zărim stâlpul cu săgeţi undeva în vale. Ajunşi în dreptul indicatoarelor vedem că până la Vârful Păpuşa se mai face aproximativ o oră în urcare, dar vom lăsa acest vârf pentru o altă drumeţie.
 |
| Indicatoare în Şaua Grădişteanu |
Ora 16.15 - 17.45
De acum, ne luăm la revedere de la aceste privelişti absolut superbe şi ne înscriem pe poteca marcată cu bandă albastră şi triunghi galben, spre Cabana Cuca. Ambele marcaje ne vor însoţi până la finalul turei. În ciuda panoramelor de vis, coborârea devine abruptă foarte rapid şi nu ne mai putem concentra la privelişte.
şi triunghi galben, spre Cabana Cuca. Ambele marcaje ne vor însoţi până la finalul turei. În ciuda panoramelor de vis, coborârea devine abruptă foarte rapid şi nu ne mai putem concentra la privelişte.
Cu toate că acest traseu pare uşor la prima vedere, coborârea va fi destul de lentă şi obositoare. Pierdem altitudine repede ce-i drept, dar genunchii noştri nu sunt prea fericiţi.
În prima parte mergem prin gol alpin, spre liziera pădurii, iar această porţiune a durat aproximativ 45 de minute. Nici nu-mi pot imagina cât de obositoare e urcarea pe aici spre Vârful Păpuşa. Bine că noi coborâm porţiunea asta şi nu o urcăm !
Intrăm timid în pădure şi constatăm că poteca nu se domoleşte deloc. Mai mult, copaci căzuţi blochează trecerea din loc în loc. Cu toate astea, ăsta e farmecul acestei porţiuni prin pădure. Urmărim cu atenţie marcajele dese de pe copaci, căci părăsim poteca pentru a ocoli obstacolele destul de des.
Într-un final începe şi ploaia, dar nu ne deranjează prea tare pentru că avem pelerine.
Coborârea pe Muntele Grădişteanu e din nou greoaie, pierdem rapid din altitudine şi alunecăm în porţiunile abrupte, mai ales pentru că plouă.
Ne oprim la Cabana Cuca ca să mai mâncăm ceva şi ca să ne adăpostim puţin de ploaie. Găsim cabanierii bine dispuşi, ascultând muzică şi încălzind grătarul. Din păcate nu putem rămâne peste noapte, dar ne bucurăm de atmosfera primitoare creată de ei. Profităm şi de izvorul de lângă cabană şi ne umplem sticlele de apă golite pe traseu.
La Cabana Cuca sunt 36 de locuri de cazare, 12 în camera de la parter şi 24 în pod. Cabana nu are restaurant, dar se poate găti în bucătărie, unde există butelie.
Plecăm de la Cabana Cuca, îndreptându-ne spre locul de unde am pornit pe traseu, Cabana Voina. Vom avea de mers aproximativ o oră pe drumul forestier, în coborâre uşoară. În sfârşit mergem lejer şi ne relaxăm puţin picioarele. Plimbarea prin pădure este foarte plăcută, cu toate că plouă mărunt.
La un moment dat, ieşim din drumul forestier într-o poiană unde se stă la cort, iar noi vom merge spre stânga pentru aproximativ 15 minute, până vom ajunge la Cabana Voina.
Ajunşi la Cabana Voina, ne schimbăm şi ne hotărâm să mâncăm o ciorbă pentru a sărbători primul traseu pe care l-am făcut în Munţii Iezer-Păpuşa. Chiar nu m-am aşteptat, dar ciorba de văcuţă a fost extraordinar de bună ! Vă recomand cu drag să mâncaţi cina aici.
Cu burta plină şi fericiţi că am dus acest traseu la bun sfârşit fără experienţe negative, ne urcăm în maşină şi plecăm spre Bucureşti.
Dacă vă veţi decide să urmaţi acest traseu, vă puteţi ghida după durata noastră de parcurgere, ca să vedeţi dacă vă încadraţi în timp până la final, fără să vă prindă noaptea. Ţin să menţionez că am făcut numeroase pauze datorită porţiunilor abrupte, dar ne considerăm nişte drumeţi antrenaţi. Nu recomand acest traseu unor începători fără condiţie fizică, căci durata de parcurgere poate creşte foarte mult !
iunie, 2020
 |
| Harta traseului |
Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil
TRASEE ÎN MUNŢII APUSENI
TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI
TRASEE ÎN BREAZA
TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI
TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI
TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI
TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII
TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI
TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ
TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII
TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI
TRASEE ÎN MUNŢII COZIA
TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII GILĂULUI
TRASEE ÎN MUNŢII GROHOTIŞULUI
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI
TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA
TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI
TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN
TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI
TRASEE ÎN MUNŢII PERŞANI
U Vulcanul Racoș - Coloanele de Bazalt - Lacul de Smarald
U Vulcanul Racoș - Coloanele de Bazalt - Lacul de Smarald
M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg
TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru
TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI
TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru
TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI
TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU
TRASEE ÎN MUNŢII SIRIU
TRASEE ÎN MUNŢII VRANCEI
EXCURSII
YOUTUBE VIDEOS:
Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.
TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.
SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.
GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:
TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.
TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.
TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.
NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.
.jpeg)
No comments:
Post a Comment