Tuesday, July 14, 2015

Traseu montan în cetatea de stânca a Coziei - Muchia Turneanu - Vârful Cozia

TRASEU CIRCUIT ÎN MASIVUL COZIA
Mânăstirea Stânișoara (720m) - Colțul lui Damaschin (1010m) - Muchia Vlădesei - Cabana Cozia (1573m) - Vârful Cozia (1668m) - Muchia Turneanu - Refugiul Turneanu - Stâna Turneanu  - Mănăstirea Stânișoara (720m)



Durate şi marcaje:

Urcare : 3h
Mănăstirea Stânișoara - Colțul lui Damaschin - 30min -
Colțul lui Damaschin - Muchia Vlădesei - 30min -
Muchia Vlădesei - Cabana Cozia - 1.30h -
Cabana Cozia - Vârful Cozia - 10 min

Coborare : 3.15h
Cabana Cozia - Refugiul Turneanu - 1h -
Refugiul Turneanu - Rascruce - 30min -
Rascruce - Muntele Scorțaru - intersecție - 1h -
Intersecție - Mănăstirea Stânișoara - 45 min -

Dificultate - mediu

Diferenţă de nivel - 948m
Stare marcaje - bună
Surse de apă - Cabana Cozia

     Culmile muntoase care se ridica pe stânga Oltului ne-au atras atenția asupra cetății de stâncă a Coziei, admirabil construită de activitatea milenară a naturii și ne-am hotărât să-i explorăm frumusețile în această excursie de o zi.
   Din București se poate ajunge cu mașina în circa 3 ore pe principala arteră rutieră București - Râmnicu Vâlcea - Călimanești (E81).
   Vom urma centura Călimaneștiului spre dreapta pentru a traversa Oltul în dreptul localității Jiblea Veche și vom continua acest drum până în dreptul localității Păușa. Aici vom găsi un indicator spre dreapta care ne arată că mai sunt 6km până la Mănăstirea Stânișoara.    

   Această ultimă porțiune este un drum forestier care reprezintă intrarea în Parcul Național Cozia.
   Biletul de vizitare al parcului se achită la intrare și costă 5ron de persoana/zi. Pe perioada vizitării Parcului Național Cozia va fi respectată legislatia aplicabilă în ariile protejate.    Vizitarea este permisă numai pe traseele marcate, nu este permis focul deschis decât în zonele special amenajate iar încălcarea prevederilor legale este sancționată cu amendă.
Administrația Parcului National Cozia - tel.0350421822
Salvamont - tel.0725826668

     Drumul forestier până la Mănăstirea Stânișoara poate fi parcurs în aproximativ 20 minute cu mașina și este practicabil de majoritatea autoturismelor, însă nu este chiar în cele mai bune condiții și recomand atenția sporită la bolovani și denivelări. Pe drum întâlnim cabana Poiana Mărului.
    - drumul forestier -
                                                           
- Cabana Poiana Mărului -
                                                        
   Până la mănăstire se poate ajunge și pe traseele marcate din Păușa, pe banda albastră (circa 2.30h), sau din localitatea Turnu pe banda galbenă, circa 2h.
Nu am parcurs aceste trasee pentru ca am decis sa evităm acesti timpi de urcare pentru excursia noastră de o zi.

Urcare - 11.15 - 14.15 (cu pauze) - Banda albastră
    Mănăstirea Stânișoara
                                        
   Așadar parcăm mașina în parcarea mică, amenajată, din dealul Stânișoarei, iar în fața mănăstirii găsim și primele indicatoare catre traseul nostru de azi. Ne echipăm corespunzător și pornim pe marcajul banda albastră spre Cabana Cozia.
   Indicatorul ne arată 3h - 3.30h. Noi am reusit să parcurgem traseul în aproximativ trei ore, cu tot cu două pauze pe care le-am facut pe drum, dar urcusul ni s-a părut în mare parte destul de greu. Din punctul meu de vedere, pentru niște turiști neantrenați, poate părea foarte dificil, iar timpii de parcurs pot crește destul de mult.
Parcarea din deal
                                                            
Indicator la mănăstire
                                                         
   Prima parte a traseului urmărim marcajul aplicat pe copaci, urcușul este unul susținut, aproximativ pe curbă de nivel, prin padurea de fag și stejar. După 20 de minute de la plecare, urcușul se mai domolește, începând un grup de blocuri stâncoase, dispuse haotic pe partea dreaptă a potecii. Această parte este lipsită deseori de apă, pârâul fiind secat, putând admira frumoasele trepte create de apă în stâncă.
   După 30 de minute de la plecare, pe serpentinele dese cu urcuș susținut, ajungem la o mică platformă stâncoasă, străjuită de pini, unde facem primul popas. Acesta este locul numit Colțul lui Damaschin (1010m), de unde putem admira prima panoramă a vaii Oltului, care șerpuiește ca o panglică strălucitoare în razele soarelui și pereții stâncoși ai Coziei, cu vârfurile Durducului și Bulzului.
      Colțul lui Damaschin
                                                   
   După pauza de 15 minute la punctul de belvedere, ne continuăm urcușul cu greu pe poteca marcată cu banda albastră. Dupa aproximativ 30 minute prin padurea predominant de fag, ajungem pe Muchia Vlădesei, într-o mică deschidere a pădurii. Suntem în locul de intersecție a potecilor din masivul Cozia. Aici găsim o mică băncuță, unde mai putem face un popas scurt să ne adunăm forțele pentru continuarea traseului. De aici se mai fac aproximativ 2 ore până la cabană, dar spre surprinderea noastră, am reușit să parcurgem urmatoarea porțiune într-o oră și jumătate.
Popas pe Muchia Vlădesei

   În continuare, după o serpentină spre stânga, ajungem într-o mică poiană cu iarbă, apoi continuăm să urcăm pe muchia vestica a Vlădesei. De aici poteca se mai domolește pentru scurt timp, coborâm o porțiune trecând pe lângă un bloc stâncos, și apoi ne îndreptăm spre obârșia pârâului Bulzului, printr-un prim vâlcel stâncos. Aici ar fi fost un bun prilej să realimentam cu apă, dar din păcate în luna iulie când noi am parcurs acest traseu, era secat ! Atenție însă în sezonul rece poate fi un loc alunecos.
   Traversăm această porțiune și continuăm să urcăm în serpentine strânse, pe lângă pereții stâncoși.
   Ne aflăm la 1300m altitudine, într-o cetate de piatră, unde vântul și apa au creat forme interesante în stânci. Aceasta este, dupa parerea mea, cea mai frumoasă parte a traseului, când urcușul parcă nici nu se mai simte, copleșiți fiind de frumusețea locurilor. Pădurea s-a cățărat cu curaj pe pantele înclinate, dar s-a retras în fața pereților de stâncă aproape verticali.
   Continuăm spre un loc mai greu accesibil, unde au fost montate lanțuri pentru a ușura accesul pe pragurile stâncoase. Îl parcurgem destul de ușor, dar poate deveni alunecos în caz de ploaie.
  Porțiunea cu lanțuri
                                                        
    După aproximativ 25 minute de la popasul de la băncuța din Muchia Vlădesei, ajungem la cel mai frumos punct de belvedere ,deasupra hornurilor pe care deabia le-am parcurs, o stâncă cu forma ciudată, pe care unii o numesc "Înțeleptul". Aici peisajul este înălțător, privind stâncile care ne înconjoară, gândurile ne poartă către o adevărată lume de basm.    
   Facem un mic popas de 15 minute, unde ne înghesuim pe rând pe piatra de unde unii ar putea avea rău de înălțime. Panorama Văii Oltului se deschide de această dată mai frumos, rămânând aproape muți de încântarea de a fi într-un loc așa de special.
   În următoarea jumătate de oră, ne continuăm urcușul printre blocuri de stâncă, urmând poteca pietroasă. Ne aflăm în zona pădurii de conifere și în curând vom ajunge în partea superioară a muntelui, într-o poiană cu iarbă înaltă, numită "Spintecătura Bulzului", dincolo de care, spre est, se înalță Vârful Bulzu (1560m).
   Urcușul devine mai ușor străbătând această zonă, și în curând vom ieși într-o poiană mai mare, de unde se desface o potecă ce urcă pentru 5 minute pe Vârful Durduc (1568m). Noi nu am urcat pe acest vârf și am continuat poteca pe culmea rotunjită, spre Cabana Cozia.
   Poteca, în urcuș ușor, se strecoară pe partea sud-vestică, parțial defrișată a Vârfului Ciuha Mică (1629m), de unde privim încă o dată panorama încântătoare asupra Văii Oltului.
   În curând ajungem în drumul forestier, unde ne întâmpină un panou informativ al Parcului Național Cozia. De aici, prin partea dreaptă, se poate urca până la releu, dar noi vom face stânga pe drumul forestier, până când, în aproximativ 5 minute, zărim Cabana Cozia.

Cabana Cozia (1573m)
www.cabana-cozia.ro
   Dispune de 50 de locuri de cazare în cele două corpuri de clădiri, care au în alcătuire camere cu 2-8 locuri de cazare. Prețul este de 25ron/persoană. În cadrul restaurantului sunt amplasate dușuri cu apă caldă și rece, grup sanitar, digiTv, bar.
   Noi am mâncat o ciorbiță delicioasa de vita, friptură de porc cu piure din fulgi și mici. Toate au fost delicioase iar gazda foarte primitoare.   
   După masă, am hotărât să mai facem și urcușul de 10 minute până la Vârful Cozia (1668m), din dreptul cantonului silvic. Pe marginea potecii am găsit tufe de afine. Urcușul este mediu ca și dificultate, dar timpul redus de a ajunge la vârf și priveliștea de sus, merită efortul depus.    
   Din vârful cel mai înalt al pitorescului masiv Cozia avem o panoramă de 360 grade asupra întregii zone. Spre sud-vest admirăm Obârșia Văii Seci, Colții Foarfecii, Pietrele Vulturilor și muchiile dinspre Olt ale masivului Cozia : Turneanu , Armăsarului și Boldanului.  Spre nord vedem Obârșia Văii Tisei, Vârful Omu (1558m). Spre sud se afla depresiunea Jiblea-Călimănești, cu panorama până spre Râmnicu Vâlcea. Spre vest se înalță Masivul Buila-Vânturarița, Munții Căpățânii și Munții Lotrului. Spre nord, dincolo de Țara Loviștei se profilează culmile impunătoare ale Făgărașului, iar spre est masivele Frunzi, Ghițu și Iezer-Păpușa.
Stația meteo automată de pe Vârful Cozia 
                                                             
   După cele 30 minute petrecute pe traseul de vârf, ne aflăm din nou la Cabana Cozia, de unde ne refacem proviziile de apă de la izvorul amenajat în fața cabanei. Traseul de coborâre va fi unul diferit, care pornește de lângă cantonul silvic, și va urmari banda roșie pentru majoritatea timpului.

Coborâre 15.45 - 19.00 (cu pauze) - banda roșie + banda albastră    


   Pentru prima parte a coborârii, vom urma banda roșie alaturi de celelate marcaje cu bandă albastră și triunghi roșu, pentru o perioada de timp.
   Poteca este una îngustă dar superbă, întâi prin padurea de conifere și apoi printr-o admirabilă poiană, unde ocolim pe curbă de nivel Obârșia Văii Seci.
   Trecem rapid o porțiune de stâncă și privim numeroase blocuri căzute din pereții stâncoși, având în spate, vârful piramidal al Coziei și stația meteorologică.
   Priveliștea de vis și vegetația bogată, ne însoțesc la tot pasul în această zonă de pe versantul sudic al Vârfului lui Rotunda. 
    După aproximativ 25 minute, găsim un copac pe care sunt desenate marcajele în punctul în care traseele se despart.Traseul cu banda albastră coboară spre Stâna Rotundă, Muchia Urzicii, satul Vărateca și Gara Lotru (5h). Noi vom continua pe banda roșie, spre stânga. 
   Peste încă 30 minute de mers lejer prin această zonă superbă a muchiei Turneanu, ajungem într-o altă poiană superbă, unde se afla Refugiul Turneanu (1100m).   
   Pajistea, din zona numita Șaua Mariei, este acoperită de o iarba înaltă și un covor de flori multicolore. Orizontul este deschis în continuare spre Valea Seacă dar și zona înaltă a Coziei, pe care deabia am parasit-o.  
Refugiul Turneanu
                                                               
   Refugiul l-am găsit într-o stare foarte bună, curat și cu mici atenții din partea turiștilor care au mai trecut pe aici. Poate adaposti 3 persoane la prici, dar la nevoie pot încăpea și mai mulți. Mai departe traseul nostru intră în pădure, urmând banda roșie.
   Din păcate pentru noi, mergând tot înainte, ne trezim la un moment dat pe o potecuță îngustă, care coboară foarte abrupt pe la marginea pădurii. Marcajul dispare pentru 10 minute și ne întrebăm dacă suntem pe drumul cel bun. Nu cred ca eram, dar din fericire după puțin timp, reapare marcajul cu banda roșie. În această zonă am găsit frăguțe și ne-am bucurat de ele din loc în loc. Genunchii noștri în schimb nu au fost atat de bucurosi de această coborâre abruptă.
   Când regăsim marcajul cu banda roșie, ne continuăm coborârea printr-o minunată pădure de mesteceni.  
   În scurt timp găsim și un indicator de direcție puțin ruginit, care ne pune în dificultate, deoarece ne întrebăm dacă am ajuns la locul potrivit. De aici pare că se coboară doar pe triunghi roșu spre Turnu, în timp ce banda roșie urcă spre Cabana Cozia.
   Ne hotărâm să coborâm pe potecă și bine facem, pentru că, imediat găsim o căsuța adăpost, de unde apare marcajul cu banda roșie pe care îl căutam.
   Aceasta este intersecția de la Stâna Turneanu, sau cel puțin așa credem, pentru că, nu prea arată a stână :)). Aici se poate face și un scurt popas, dacă vă gasiti un loc neinvadat de urzici, brusturi sau ferigi.   
   Pentru 50 de minute coborâm pe poteca marcată foarte evident dar ușor abruptă. Ne gândim că, dacă am fi urcat pe aici ar fi fost destul de dificil, mai ales pe vreme de ploaie. 
   Întâi parcurgem o vale întunecată, după care, poteca alternează cu urcușuri și coborâșuri. Din loc în loc, pădurea se deschide pentru a admira panorama Coziei.
   Mai întâlnim un refugiu părăsit, și imediat un izvor amenajat, lângă care apare și un indicator de direcție pentru Gara Turnu - 1.30h în coborâre.
   Urmărind poteca în continuare, peisajul se schimbă, pădurea devine mai luminoasă pe alocuri și în aproximativ o ora de la ultima schimbare de direcție, ajungem în poteca mare , la intersecția dintre traseul care coboară de la Cozia, Turnu și Mănăstirea Stânișoara, unde mai facem un scurt popas.
   De aici urmăm poteca ușoară și lata de drum forestier spre mănăstire, marcată cu banda galbenă și banda albastră.
   Poteca ocolește pereții stâncoși și în 10 minute trece prin fața unei grote (Grota din Cale).
   Mai departe, ne strecurăm pe sub pereți de stâncă, și ajungem în apropierea unui foarte frumos punct de belvedere, situat la circa 700m altitudine. Ne întâmpină o băncuță și un indicator "admirați peisajul", așa că, ne abatem 2 minute de la potecă, pentru a urca pe această stâncă.
   De aici admiram cheile pârâului Seaca, abrupturile Muntelui Sălbaticul iar pe un pinten domol este Mănăstirea Stânișoara. Observăm și coasta zimțată a Coziei, dominată de Colții Foarfecii, răsplătindu-ne cu măreția lor mica abatere de la traseu.
   Revenind la poteca bine conturată, continuăm printre blocuri stâncoase și în dreptul unui gard schimbă direcția spre dreapta, până când coborârea va lua sfârșit, la firul pârâului Gardului.
   După ce traversăm pârâul pe o punte îngustă de lemn, mai urcăm timp de 2 minute, și ajungem la o mică troiță, unde ne reîmprospătăm cu apă rece de izvor.
   Ultimul minut al traseului ne urcă în Poiana Stânișoarei, un excelent loc pentru cei veniti cu corturi, deoarece în imediata apropiere este izvorul amenajat. De la ultima intersecție am făcut cam jumătate de oră până la mănăstire.
   Admirăm pentru ultima dată frumusețea locului, în apusul soarelui.
   Deși prin suprafața sa de numai circa 77 de kilometri pătrați reprezintă una dintre cele mai mici subunitati ale Carpatilor, Cozia, prin însăși individualitatea sa geografică, frumusețea și ineditul peisajului, se detașează ca un ansamblu montan cu o personalitate proprie, bine conturată. Aici se adaugă bogăția și originalitatea compozitiei floristice, motiv pentru care Masivul Cozia a fost declarat Parc Național.  

*Articolul conține citate din Colecția Munții Noștri - Cozia - Nicolae C. Popescu, Danuț Călin - 1986

iulie, 2015

Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

TRASEE ÎN BREAZA

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.

Ne-am întâlnit cu ursul pe traseu spre Refugiul Coştila

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII BUCEGI Căminul Alpin Buşteni - La Măsurătoarea Urşilor (1310m) - Cimitirul Simbolic (1425m) - Refugiul Coştila (169...