Wednesday, October 2, 2019

Traseu de o zi la Marele Grohotiş şi Cerdacul Stanciului

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI


Săticul de Sus, Hidrocentrala Clăbucet (862m) - Cabana Garofița Pietrei Craiului (1100m) - Marele Grohotiș (1740m) - Peștera Stanciului (1740m) - Cerdacul Stanciului (1740m) - Crucea Grănicerului (1347m) - Săticul de Sus (862m)

Durata traseu cu pauze: 6 ore

Urcare:
Hidrocentrala Clăbucet - Cabana Garofița Pietrei Craiului - 50min
Cabana Garofița Pietrei Craiului - Marele Grohotiș - 1,45h
Marele Grohotiș - Cerdacul Stanciului - 15 minute

Coborâre:
Cerdacul Stanciului - Crucea Grănicerului - 50min +
Crucea Grănicerului - Hidrocentrala Clăbucet - 1,15h

Diferență de nivel: +-878m
Stare marcaje: bună
Distanta parcursă: 14km
Nivel de dificultate: mediu

TRASEU: Acest traseu este unul în circuit și vom parcurge o diferență de nivel de peste 800 de metri. Prima parte a traseului, spre Cabana Garofița Pietrei Craiului, presupune urmarea unui drum forestier lat și cu o înclinație mică. Poteca va deveni din ce în ce mai înclinată pe parcurs, după ce trecem de cabană. Acest traseu presupune o condiție fizică minimă și echipament adecvat drumețiilor pe munte, mai ales încălțări potrivite, care să aibă o talpă care asigură aderență și stabilitate în mers. Coborârea nu prezintă dificultăți.

ACCES: Traseul de astăzi pornește din satul Săticul de Sus.
   Săticul de Jos și Săticul de Sus fac parte din comuna Rucăr, județul Argeș, accesul către aceste localități făcându-se într-o curbă situată în localitatea Podu Dâmboviței, pe stânga în sensul de mers dinspre Câmpulung spre Bran.
   La ieșirea din DN73, drumul până în Săticul de Jos este neasfaltat, dar nu ridică probleme de circulație. Din Săticul de Sus până la Hidrocentrala Clăbucet, drumul este complet asfaltat.


CE VEDEM ?

CABANA GAROFIŢA PIETREI CRAIULUI

   Cabana este una micuță și cochetă, aflată la aproximativ 1100 de metri altitudine. Este un loc tocmai bun de popas sau de înnoptat în caz de nevoie. 
În zonă nu există semnal la telefon, dar telefonul cabanierului este funcțional.
   Cabana dispune de 23 de locuri de cazare în camere cu 4, 5 sau 14 locuri. Există curent electric, iar încălzirea se face cu lemne în sobe de teracotă. Toaleta este afară.
Lângă cabană există două izvoare cu apă potabilă. Nu există restaurant.

MARELE GROHOTIŞ
   Grohotișurile constituie una dintre cele mai caracteristice componente ale Pietrei Craiului. Se consideră că aici sunt cele mai mari grohotișuri calcaroase ca întindere, din Carpații românești.
   Grohotișurile din Piatra Craiului au o mare importanță pentru conservarea biodiversității și sunt incluse la tip de habitat în anexa Directivei Habitate a Consiliului Europei.
   Destinația noastră, Marele Grohotiș, este cel mai important fenomen carstic (eroziunea calcarului cu ajutorul apei) din Carpați și cea mai mare formațiune de acest gen din România.

CERDACUL STANCIULUI
   Cerdacul Stanciului este o arcadă spectaculoasă, care reprezenta în trecut intrarea într-o peșteră, al cărui tavan s-a prăbușit.
   Cerdacul Stanciului a fost declarat monument al naturii și este format din calcar masiv.
Numele lui se trage de la haiducul Stanciu Bratu, care își făcea veacul prin zonele astea, avându-și ascunzătoarea în această peșteră. Stanciu Bratu a fost una din figurile legendare de haiduci ale sfârșitului secolului al 18-lea, fiind cunoscut, alături de ceata sa, în toată regiunea culoarului Rucăr-Bran.

PORNIM ?

   E sâmbătă dimineață și pornim într-o nouă aventură. Peisajul este din ce în ce mai frumos, pe măsură ce înaintăm pe drumul forestier către cătunul Săticul de Jos.

   Surpriza plăcută a fost în momentul în care am ajuns în dreptul Lacului Sătic, de unde drumul urmează să fie complet asfaltat.

   Pe malul opus al lacului se zărește Sătucul lui Andrei.
Sătucul lui Andrei este situat în satul Săticul de Jos, pe malul lacului Sătic, în inima Rezervației Naturale Piatra Craiului, sub privirea muntelui Păpușa. Este locul ideal pentru zile de odihna, relaxare si drumeții in mijlocul naturii.

   Mergem pe acest drum străjuit de munții Iezer-Păpușa în stânga și munții Piatra Craiului în dreapta și ajungem în curând în dreptul Hidrocentralei Clăbucet. O depășim, iar peste 50 de metri, pe dreapta, trecem peste râul Dâmbovița și găsim o parcare destul de mare.

   Aici întâlnim primele indicatoare de direcție, cu ajutorul cărora decidem să urmăm traseul marcat cu cruce galbenă, spre Cabana Garofița Pietrei Craiului.
   Citim pe panoul informativ obiectivele principale ale parcului național, care sunt: păstrarea cadrului natural neschimbat în timp, protecția ecosistemelor naturale, conservarea biodiversității în general, utilizarea durabilă a resurselor naturale și încurajarea ecoturismului.
   Suntem sfătuiți să nu ne abatem de la traseele marcate, să nu rupem florile, să folosim refugiile montane doar în caz de necesitate și să nu aruncăm resturile pe munte.
   Atenție ! În zonă nu există semnal la telefon, așa că trebuie să vă documentați cu privire la traseul pe care doriți să îl urmați, înainte de a ajunge în zonă.

   Vom porni spre stânga, urmărind marcajul  cruce galbenă și continuăm să mergem pe drumul forestier spre amonte, pe malul stâng, spre Valea Dragoslăvenilor.
   După 800 de metri de mers cotim spre vest pe valea propriu-zisă, trecem de bariera rutieră și continuăm în urcare.
   Intrăm într-o pădure luminoasă,pe unde este o plăcere să mergi, deoarece urcușul e aproape insesizabil. Vom merge pe acest drum pentru aproximativ 3 kilometri câștigând 200 de metri diferență de nivel în cel mai ușor mod posibil.
   Dintre copaci zărim deodată Cabana Garofița Pietrei Craiului. Până aici am făcut 50 de minute și ne-am bucurat că am bătut cu puțin timpii afișați pe indicatoare, așa că merităm o mică pauză.
   Este multă agitație pe pajiștea din fața cabanei, acest loc fiind un punct de răscruce al mai multor trasee. N-am apucat să vedem cum arată cabana și înăuntru, pentru că ne-au ademenit razele soarelui și am preferat să facem o scurtă pauză de masă și admirat împrejurimile.
   Cercetăm indicatoarele și vedem imediat pe unde va fi continuarea traseului nostru. De la cabană, în stânga pornește traseul pe Valea Tămăşelului și în dreapta pe Padina Lăncii.
   Plecăm de la cabană spre dreapta, urmărind marcajul cruce galbenă în continuare. Prima jumătate de oră vom merge într-un urcuș ușor pe o potecă năpădită de vegetație. Marcajele sunt rare, dar direcția este destul de evidentă. În fața noastră se deschid priveliști spre abruptul peretelui vestic al Pietrei Craiului și spre Marele Grohotiș, unde vom ajunge și noi.
   După aproximativ 520 de metri și 30 de minute de mers pe firul văii, câștigăm 70 de metri diferență de nivel. În spatele nostru de deschide o frumoasă panoramă cu crestele din munții Iezer- Păpușa.
   Tot în acest punct observăm printre copacii tineri, o săgeată indicatoare care ne conduce spre dreapta printre arbuști.
   În continuare panta devine mai accentuată și intrăm în pădure. Marcajele încep să apară din ce în ce mai des, așa că poteca este imposibil de ratat.
  Vom urca încă 200 de metri diferență de nivel până vom ajunge la intersecția cu traseul marcat cu triunghi roșu, care merge spre Plaiul Foii, pentru aproximativ 3 ore spre stânga. Noi ne vom continua drumul spre dreapta.
   Următoarea bucată de drum, marcajele cruce galbenă și triunghi roșu merg împreună. Pentru 230 de metri și aproximativ 5 minute, urmăm ambele marcaje spre sud (28 de metri diferență de nivel în urcare). 
   Pădurea este superbă, iar razele soarelui se strecoară timid printre copaci, făcându-ne să ne bucurăm că trecem prin această pădure magică.

   Ajungem repede în punctul în care marcajele de despart din nou. Noi vom urma marcajul 
cruce galbenă în continuare, în urcare spre stânga. Intersecția este bine semnalizată, așa că trebuie doar să fiți atenți.
   Aici facem o pauză mai lungă pentru că deja vedem în față ce ne așteaptă. Am ajuns la cea mai grea parte a traseului, urcarea până la baza peretelui calcaros al Pietrei Craiului.
   Vom continua în urcare abruptă pe un vâlcel secundar al Padinii Lăncii.
Este un urcuș solicitant de 135 de metri diferență de nivel prin pădure (panta 40%).
   Vestea bună este că de la intersecție până la baza stâncilor am făcut 45 de minute. Nu e nici mult, dar nici puțin, având în vedere că suntem deja obosiți de pe traseu.
   La jumătatea distanței ne-am intersectat și cu traseul marcat cu cruce albastră care merge la stânga spre Marele Grohotiș și la dreapta spre Piscul cu Brazi. Vă recomand să continuați urcarea pe  cruce galbenă pentru că urcușul prin grohotiș este periculos și deosebit de solicitant. Vederea stâncilor din loc în loc ne dă de înțeles că nu mai avem mult.
   După 45 de minute de chin ajungem în sfârșit la lumină. Urcușul ne este recompensat din plin de imaginea impunătoare a acestor stânci. Dăm de indicatoarele cu traseul marcat cu triunghi albastru, care merge pe la baza peretelui vestic al Pietrei Craiului.
   Alegem să mergem pentru 5 minute spre stânga pentru a vedea Marele Grohotiș, care se consideră a fi unul dintre cele mai mari grohotișuri calcaroase din România.
   Marea cantitate de grohotișuri din cadrul masivului și de la periferia lui este o dovadă că dezagregarea se impune drept una dintre principalele acțiuni modelatoare în acest munte.
În masivul Piatra Craiului există atât grohotișuri mobile, cât și fixate, cu predominarea celor din prima categorie. Formele morfologice principale generate de grohotișuri sunt cunoscute sub numele de torenți de pietre (râuri de pietre).

   Noi am admirat întinderea grohotișului doar de pe margine, căci am considerat că este destul de periculos să mergem efectiv pe pietrele "mișcătoare". Și da, grohotișul este mult mai mare decât poți cuprinde într-o fotografie !
Priveliștea este de milioane, așa că satisfacția se citește oricum pe fetele noastre.
  De aici vom merge spre Peștera Stanciului și Cerdacul Stanciului.
Asta presupune să ne întoarcem în punctul în care am văzut indicatoarele și să mergem în direcția opusă, urmând marcajul triunghi albastru spre sud.
   Poteca pe care mergem este pe curbă de nivel și este absolut spectaculoasă. În stânga avem mărețele creste calcaroase cu forme dintre cele mai ciudate, iar în dreapta ne însoțește priveliștea spre munții Iezer-Păpușa.
Ce să-ţi dorești mai mult ?
   Descoperim intrarea în peșteră cu ajutorul indicatoarelor și panourilor informative.
De la plecarea de la marele Grohotiș până aici am făcut doar 10 minute.
   Peștera Stanciului este o arie protejată de interes național și este o rezervație naturală de tip speologic. Are o suprafață de 0,50 hectare și reprezintă o cavernă săpată în abrupturile calcaroase din acești munți.
   Peștera nu este deschisă vizitatorilor, accesul fiind blocat în vederea conservării acesteia.
Nimic spectaculos aici, așa că ne continuăm drumul spre cerdac.
   Doar cinci minute ne mai despart de Cerdacul Stanciului. Ajungem la baza imensei peșteri, unde tavanul căzut a dat naștere acestei formațiuni spectaculoase.
   Alegem să facem o pauză mai lungă de masă aici, în timp ce ne tot uităm cum diverse grupuri de turiști vin să vadă această formațiune calcaroasă. Un grup chiar a venit pregătit pentru a escalada imensul bolovan de la baza deschiderii peșterii, dar după ce au evaluat puțin terenul la fata locului, au renunțat. Din câte am auzit, se pare că ar fi existat o scară montată pentru a facilita accesul, dar acum nu mai este acolo.
   Pauza de o oră în acest cadru natural deosebit ne-a prins tocmai bine și suntem pregătiți să o luăm la vale.
   Vom urma poteca îngustă pe care am venit tot înainte, spre sud pe marcaj triunghi albastru, până când vom ajunge la intersecția cu marcajul cruce roșie, care ne va ajuta să coborâm spre Crucea Grănicerului.
   Prima parte ne ia prin surprindere pentru că mergem în urcare ușoară. Dar nu pentru mult timp. De la cerdac până la intersecție am făcut doar 25 minute.
   Ajunși la intersecția celor două poteci, știm că trebuie să coborâm și vom urma marcajul cruce roșie, spre stânga. În prima parte avem parte de o coborâre destul de accentuată, dar această porțiune nu durează prea mult, căci poteca se mai domolește curând și coboară în serpentine largi.
   Ajungem în curând la un nou punct de intersecție al mai multor trasee - Crucea Grănicerului. De la intrarea pe traseul marcat cu cruce roșie, până la cruce am făcut aproximativ 50 minute de mers lejer.

   Crucea Grănicerului a fost ridicată pentru a cinsti memoria grănicerului român Dobre Matei, căzut la datorie pe graniță în vara anului 1912, departe de ai săi. În acea vreme, înainte de Primul Război Mondial, Transilvania era încorporată în Imperiul Austro-Ungar, iar granița cu România trecea şi prin aceste locuri de la poalele Pietrei Craiului.
   Prima cruce ridicată în cinstea grănicerului a fost de lemn, dar s-a degradat în timp și a fost înlocuită cu una metalică, menită să dureze încă 100 de ani.
   Aici vom schimba din nou marcajul pentru a coborî spre hidrocentrală, în locul unde am lăsat mașina. Vom urma traseul marcat cu triunghi roșu, în coborâre ușoară până la final.
   În 20 de minute de la plecarea de la cruce vom ajunge în poiana în care se află cabana Dragoș Băjan (Valea lui Ivan - 1090m).
   Cabana Dragoș Băjan este o fostă cabană de vânătoare, dar a fost de curând intrată din circuitul silvic, în circuitul turistic. Cabana se află între Valea Urzicii și Valea cu Apă, aproape de liziera pădurii de unde Craiul își ridică falnic crestele.
   Se poate închiria pentru cazare doar în totalitate și nu se servește mâncare. Dispune de sală de mese, bucătărie, electricitate, sursă de apă în locație, grup sanitar în interior, sobă de teracotă și teren de campare.

   În drumul nostru prin poiană ne așteptăm ca la un moment dat să vedem cabana în drumul nostru, dar, din păcate, nu am văzut-o. Ne-am dat seama în momentul în care am intrat din nou în pădure că am ratat-o.
   Am continuat să urmăm marcajul spre vale, privind o ultimă dată spre crestele Craiului. Din poiană mai mergem timp de 20 de minute în coborâre ușoară pe lângă niște pepiniere de brazi, până ne vom intersecta cu drumul forestier. Acolo vom merge spre dreapta pentru încă 20 de minute până în parcarea în care am lăsat mașina.
   Acest traseu a fost unul mediu, cu porțiuni scurte de urcare sau coborâre mai abrupte. Poate fi făcut de oricine își dorește cu adevărat să meargă pe munte și cu o minimă pregătire fizică. Cărări cu soare vă doresc !
   Vă mulțumesc pentru vizita pe blog și aștept părerile voastre în comentarii, în secțiunea de mai jos.

septembrie, 2019



Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII APUSENI
U Gheţarul Focul Viu - Vârful Piatra Galbenei

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI
U Azuga - Canton Limbăşelu - Cabana Gârbova - Drumul Tunului
M Azuga - Creasta Baiului - Sinaia
M Bușteni - Culmea Zamora - Gara Azuga

TRASEE ÎN BREAZA
U Breaza - Crucea De Pe Gurga - Trovanţii 

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI
U Bușteni - Cascada Urlătoarea - Bușteni
U Bușteni - Gura Diham - Cabana Diham - Cabana Poiana Izvoarelor
U Hotel Peștera - Șaua Cocora - Hotel Piatra Arsă
U Hotel Peștera - Vârful Pietrosu - Şaua Lăptici
U Camping Zănoaga - Lacul Scropoasa - Cascada Șapte Izvoare
M Căminul Alpin Buşteni - Pichetul Roşu - Cabana Diham - Vârful Grecului
M Sinaia - Stâna Regală - Hotel Piatra Arsă
M Piatra Arsă - Crucea Caraiman - Cabana Vârful Omu
M Vârful Omu - Cascada Ialomiței - Hotel Peștera
M Cabana Diham - Cabana Mălăiești - Pichetul Roșu
M Padina - Valea Horoabei
M Moeciu de Sus - Şaua Strunga - Vârful Bucșa(Leaota)
M Șimon - Cascada Moara Dracului
M Lacul Bolboci - Valea Seacă a Tătarului - Refugiul Şaua Strunga
D Bușteni - Jepii Mari - Piatra Arsă - Jepii Mici
D Hotel Peștera - Refugiul Bătrâna - Cabana Vârful Omu

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI
U Cașoca - Cascada Pruncea - Vulcanii Noroioși -Sărata Monteoru
U Masivul Ivaneţu - Babele de la Ulmet - Chilia lui Dionisie din Ţara Luanei

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI
U Baraj Lac Colibița - Piatra Lui Orban - Sat Mița

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII
U Mălaia - Cascada Scoruș
U Brezoi - Cascada Lotrişor

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI
U Cabana Schit Km36 - Cascada Vânturătoarea

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ
M Cheia - Vârful Gropşoarele - Cabana Ciucaș - Cabana Muntele Roșu
M Cheia - Cabana Ciucaș - Vârful Ciucaș
M Pasul Bratocea - Șaua Tigăilor - Vârful Ciucaș
M Poiana Stânii - Cheile Pârâului Alb - Vârful Gropşoarele

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII
M Azuga - Clăbucetul Azugii - Drumul lui Ceaușescu

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI
M Azuga - Clăbucetul Taurului - Gârbova - Susai - Predeal

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA
U Păușa - Mănăstirea Stânișoara
M Mănăstirea Stânișoara - Vârful Cozia - Refugiul Turneanu

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA
M Dragoslavele - Piatra Dragoslavelor
M Dragoslavele - Poiana Lui Iuda

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI
U Voineasa - Lacul Jidoaia

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN
U Culmea Pricopanului
U Greci - Vârful Ţuţuiatu

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU
Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.


at
Labels: , , , , , , , , ,
Location: Săticu de Sus, Sătic 117631, Romania

No comments:

Post a Comment

Subscribe to: Post Comments (Atom)

Ne-am întâlnit cu ursul pe traseu spre Refugiul Coştila

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII BUCEGI Căminul Alpin Buşteni - La Măsurătoarea Urşilor (1310m) - Cimitirul Simbolic (1425m) - Refugiul Coştila (169...