Prima întâlnire cu Munţii Apuseni spre Vârful Piatra Galbenei

TRASEU MONTAN ÎN MUNŢII BIHORULUI - PARCUL NAŢIONAL APUSENI

Glăvoi (1083m) - Peștera Ghețarul Focul Viu (1165m) - Vârful Piatra Galbenei (1243m)

Urcare : 1h
Coborâre : 40min
Diferența de nivel : 160m
Dificultate : ușor
Marcaj :

   Pentru prima întâlnire cu Munții Apuseni am ales un traseu ușor, care poate fi făcut de oricine are prilejul de a ajunge în zona de vest a țării. După o scurtă vizită în Oradea de câteva zile în care am vizitat orașul (Aici puteți urmări un video despre Oradea din această excursie), mi-am dorit foarte mult să văd și partea muntoasă a zonei. Astfel am ales un traseu de o jumătate de zi în Munții Bihorului.
   Am pornit din Oradea spre zona Padiș-Glăvoi, urmând Drumul European E79 spre Deva. Sunt 79 km până în localitatea Sudrigiu, de unde vom ieși spre stânga pentru încă 30 de kilometri, trecând prin localitatea Pietroasa și apoi spre campingul de la Glăvoi. 
  În drum spre Glăvoi, pe marginea șoselei am găsit zeci de mașini parcate, căci o altă distracție în zonă este râul numit Crișul Pietros, ce șerpuiește la marginea drumului. Se formează mici piscine naturale din loc în loc, și se pare că este un loc destul de popular pentru a te răcori puțin într-o zi toridă de vară.

   Din localitatea Pietroasa mergem aproximativ 17 km pe un drum asfaltat dar îngust, în urcare pe serpentine, și încă 2,5 km pe drum pietruit (care poate deveni uşor o problemă pentru mașinile cu garda joasă). În Pietroasa mergeți tot drept, pe drumul principal până în satul de vacanță Boga (nu există pancartă de localitate). La intrare în Boga virați la dreapta (spre Cabana Cetățile Ponorului) și urcați 10 km până la Cabana Scărița. De aici, pentru a ajunge la Glăvoi (La Grajduri) pe drumul pietruit vom face dreapta conform unui indicator, și vom vedea în depărtare poiana plină de corturi, mai ales în weekend.

Drumul pietruit spre Glăvoi

  

  Ne continuăm drumul și o dată ajunși în poiana de la Glăvoi, trecem cu greu de zecile de mașini parcate pe marginea drumului, deoarece fiind o zi de weekend, zona era destul de aglomerată.

   Spre sfârșitul poienii găsim și câteva panouri cu informații despre zona Padiș, si după ce studiem puțin harta, alegem un traseu scurt, pentru jumătatea a doua a zilei. Zona de campare de la Glăvoi (La Grajduri) este punctul perfect pentru vizitarea obiectivelor turistice din zonă: Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei, Groapa Bârsa, Poiana Ponor, Poiana Florilor, Lumea Pierdută și cele două puncte de atracție pe care vi le voi prezenta în acest articol - Ghețarul Focul Viu și Vârful Pietrele Galbenei.

  

Pornim pe traseu din apropierea indicatoarelor, urmărind punctul galben spre Cheile Galbenei, cu toate că nu vom ajunge până acolo.
   Mergem foarte puțin înainte pe drumul ce duce spre Cetățile Ponorului (marcat cu punct albastru), iar poteca noastră se desprinde în partea dreaptă, spre Ghețarul Focul Viu, timpul de pe marcaj aratând 45 de minute. Poteca este ușor de urmărit iar dificultatea traseului este redusă, așa că oricine poate vizita această zonă. Noi am reușit să parcurgem această porțiune chiar mai repede decât arată indicatorul, în doar 40 de minute, cu tot cu pauze.

   În prima jumătate a traseului vom avea parte o urcare ușoară, având timp destul pentru a admira natura ce ne înconjoară. Cu ajutorul unor săgeți de direcție vom urma poteca puțin spre stânga, dar fiind un traseu destul de circulat, nu există șanse prea mari de a ne rătăci, deoarece este foarte bine marcat.

   După jumătate de oră de mers, găsim o intersecție de trasee. Spre dreapta se află Circuitul Groapa Bârsa, spre stânga Piatra Galbenei, iar noi ne vom continua traseul înainte spre Focul Viu. De aici poteca merge în coborâre ușoară până la ghețar.

   În scurt timp găsim și al doilea marcaj spre stânga spre Pietrele Galbenei, pe care îl vom lăsa deocamdată în urmă, dar la care ne vom întoarce mai târziu.

   O săgeată ne arată direcția, tot înainte spre Ghețarul Focul Viu. Încă zece minute mai avem parte de o plimbare lejeră prin pădure și simțim din ce în ce mai tare răcoarea ce vine dinspre peșteră.

   Ajungem la următoarele indicatoare și observăm în dreapta coborârea spre peșteră. Temperatura scade simțitor cu fiecare pas pe care îl facem spre direcția grotei.

Peștera Ghețarul Focul Viu

   Coborâm ușor treptele amenajate și iată-ne în fața acestei minuni ale naturii - un ghețar în plină vară!

   Ghețarul Focul Viu este o peșteră alcătuită din două săli, din care prima, de mari dimensiuni, este ocupată de un imens bloc de gheață, al treilea ca mărime din România (aproximativ 25000 m³), după cel de la Peștera Scărișoara și Borțig.

   Peștera este compusă din două săli. Sala Mare, cu o înălțime de 46 metri și o lungime de 68 metri. Lungimea totală a peșterii, care se continuă cu o scurtă galerie rectilinie, o săritoare de 6m și o nișă ascendentă, este de 165m.
   În partea opusă intrării în Sala Mare se află mai multe grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, provocând reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peșterii: Focul Viu.
   Fereastra deschisă în tavan favorizează acumularea de aer rece, iar lipsa unei ventilații menține aerul rece în interiorul cavității, permițând astfel existența ghețarului pe parcursul întregului an. În spatele stalagmitelor se află o galerie care duce spre Sala Mică, care, la rândul ei, conține mai multe formațiuni de stalagmite.
    Prin tavanul peșterii pătrunde destulă lumină pentru a dezvălui splendoarea grupurilor de stalagmite de gheaţă care se formează în partea opusă intrării în peșteră.
Intervalul orar în care locul devine spectaculos este între orele 13.30 și 14.30 când razele soarelui pătrund în peșteră creând un decor feeric. 

   Din pacate noi nu am ajuns în acest interval orar, dar cu toate acestea am putut vedea ghețarul format, de la balconul amenajat.
    Explicația existentei ghețarului în peșteră este dată de două elemente: acumularea aerului rece în peșteră prin fereastra din tavanul sălii mari și lipsa ventilării în peșteră, care menține aerul rece tot timpul anului.

   Intrarea în peștera propriu-zisă este interzisă, această peșteră fiind clasificată cu clasa A și protejată prin lege. Pentru a preveni și reduce deprecierea calității și cantității de gheaţă, la intrarea in peșteră este amenajat un balcon de unde vizitatorii pot vedea si fotografia formațiunile de gheaţă din sala principală. (sursa : www.parcapuseni.ro )

    În schimb, Sala Mare a peșterii se mai poate vedea și de deasupra. Urmărind potecuța formată de curioși spre sus, prin partea stângă a grotei. Este amenajată o mică pasarelă de unde puteți fotografia ghețarul de sus.

   După ce ne-am bucurat de răcoarea peșterii ne hotărâm să pornim mai departe spre Vârful Pietrele Galbenei.
   Pornim pe drumul pe care am venit în direcția de întoarcere, până găsim din nou indicatorul spre Piatra Galbenei. O săgeată ne arată direcția, care este spre dreapta în direcția noastră de mers. Marcajul va fi în continuare punct galben, de această dată înconjurat de încă un cerc galben (marcaj ce se găsește doar în Munții Apuseni)

   Pădurea este deasă și sălbatică, dar marcajul este prezent destul de des și poteca se poate urmări cu ușurință.

   Un luminiș se observă la capatul dealului și ne îndreptăm ușor către el. Ultima parte a traseului este în urcare medie, dar din fericire pentru puțin timp. În total, de la ghețar până la vârf, am mers circa 20 de minute.
   Ultima porțiune este de stâncării care se parcurg foarte ușor și suntem recompensați cu un final grandios. Se deschide o priveliște largă în fața noastră și ne bucurăm de frumusețea întregii zone, oferindu-ne o panoramă superbă.

   Ne găsim un loc de picnic pe stâncile încălzite de soare, salutăm câteva șopârlițe ce ne taie calea din când în când și facem o pauză de admirat depărtările.

Vârful Pietrele Galbenei (1243m)

    Piatra Galbenei văzută dinspre nord, reprezintă versantul situat în extrema sudică a Gropii de la Bârsa. Partea sudică a versantului însă este un abrupt calcaros de peste 200 de metri adâncime, cu largi priveliști. Peretele alb de stâncă lucește în soare străjuind Poiana Florilor, ca un zid de cetate apărând frumusețile Platoului Carstic Padiș.
   Sub Piatra Galbenei se întinde o frumoasă pădure de fag, de un verde crud vara și multicoloră toamna, în care se decupează mici poieni presărate cu adăposturile cosașilor, alcătuind împreună Poiana Florilor. Dincolo de acestea se adâncește între culmi împădurite Valea Galbenei și afluenții săi, între care unul despică muntele de vizavi și se numește Groapa Ruginoasă, săpată de torenți în pieptul Muntelui Țapu și Obârșia Văii Seci, cu numeroase canioane pline de săritori și cascade.
    La dreapta Gropii Ruginoase se pot observa vârfurile Ştirbina, Guinaşu şi Tărtăroaia.
Din Valea Galbenei pornește spre stânga Valea Luncșoara, care își are obârșia aproape de Arieșeni, sub cătunul Cobleş, ale cărui case se zăresc în depărtare. Tot în acea direcție se vede pârtia de ski de pe muntele Vârtop, dincolo de care se zărește în zilele senine Vârful Curcubăta Mare, cu releul de televiziune (1849m). Planul stâng este dominat de Muntele Borţig, care coboară în pantă destul de abruptă spre Izbucul Galbenei, ascuns de culmi împădurite, dar trădat de o stâncă de calcar în forma de portal.(sursa : www.parcapuseni.ro)
    

   După pauza mai lungă pe care am făcut-o pe vârf, ne hotărâm să pornim înapoi spre Glăvoi. Ne luăm la revedere de la această zonă încântătoare cu promisunea de a reveni pentru a explora și celelalte frumuseți ale Munților Apuseni.
    Vom urma acelaşi marcaj, cu punct galben , de această dată în coborâre în buclă de pe vârf. Vom alege a doua variantă de coborâre, în circuit. Poteca pornește chiar din spatele pietrelor, puțin spre dreapta, şi ajunge în aproximativ 10 minute la traseul principal pe care am venit la urcare.

   Găsim încă o intersecție de poteci, unde se poate continua spre Avenul Borţig, pe care din păcate, nu l-am mai putut vedea în această excursie.

   Vom urmari indicatorul spre Padiș și vom ajunge pe acelasi traseu pe care am și urcat. Cam 30 de minute mai avem până în poiană, mai întâi având parte de un urcuș ușor, apoi de coborâre ușoară până în campingul de la Glăvoi. 

   Seara ne găsește la una din terasele amenajate în camping, terasa Maria, unde vă recomand langoşi, care au fost exact finalul perfect al unei zile superbe. Seara se lasă încet peste poiană şi muzica chitarelor se aude în jurul focului de tabără.

   Cu toate că nu am apucat să vedem prea mult din frumusețile zonei, la prima vedere acești munți par plini de surprize, și cu certitudinea că vom reveni, vă aștept pe acest blog pentru viitoare articole din munții țării noastre!

august 2017

Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,

clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:

U - Traseu ușor

M - Traseu mediu

D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII APUSENI

U Gheţarul Focul Viu - Vârful Piatra Galbenei

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

U Azuga - Canton Limbăşelu - Cabana Gârbova - Drumul Tunului

M Azuga - Creasta Baiului - Sinaia

M Bușteni - Culmea Zamora - Gara Azuga

TRASEE ÎN BREAZA

U Breaza - Crucea De Pe Gurga - Trovanţii 

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

U Bușteni - Cascada Urlătoarea - Bușteni

U Bușteni - Gura Diham - Cabana Diham - Cabana Poiana Izvoarelor

U Hotel Peștera - Șaua Cocora - Hotel Piatra Arsă

U Hotel Peștera - Vârful Pietrosu - Şaua Lăptici

U Camping Zănoaga - Lacul Scropoasa - Cascada Șapte Izvoare

M Căminul Alpin Buşteni - Pichetul Roşu - Cabana Diham - Vârful Grecului

M Sinaia - Stâna Regală - Hotel Piatra Arsă

M Piatra Arsă - Crucea Caraiman - Cabana Vârful Omu

M Vârful Omu - Cascada Ialomiței - Hotel Peștera

M Cabana Diham - Cabana Mălăiești - Pichetul Roșu

M Padina - Valea Horoabei

M Moeciu de Sus - Şaua Strunga - Vârful Bucșa(Leaota)

M Șimon - Cascada Moara Dracului

M Lacul Bolboci - Valea Seacă a Tătarului - Refugiul Şaua Strunga

D Bușteni - Jepii Mari - Piatra Arsă - Jepii Mici

D Hotel Peștera - Refugiul Bătrâna - Cabana Vârful Omu

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

U Cașoca - Cascada Pruncea - Vulcanii Noroioși -Sărata Monteoru

U Masivul Ivaneţu - Babele de la Ulmet - Chilia lui Dionisie din Ţara Luanei

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

U Baraj Lac Colibița - Piatra Lui Orban - Sat Mița

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

U Mălaia - Cascada Scoruș

U Brezoi - Cascada Lotrişor

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

U Cabana Schit Km36 - Cascada Vânturătoarea

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

M Cheia - Vârful Gropşoarele - Cabana Ciucaș - Cabana Muntele Roșu

M Cheia - Cabana Ciucaș - Vârful Ciucaș

M Pasul Bratocea - Șaua Tigăilor - Vârful Ciucaș

M Poiana Stânii - Cheile Pârâului Alb - Vârful Gropşoarele

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

M Azuga - Clăbucetul Azugii - Drumul lui Ceaușescu

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

M Azuga - Clăbucetul Taurului - Gârbova - Susai - Predeal

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

U Păușa - Mănăstirea Stânișoara

M Mănăstirea Stânișoara - Vârful Cozia - Refugiul Turneanu

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ

M Bâlea Lac - Șaua Caprei - Vârful Vânătoarea lui Buteanu

M Canionul Valea lui Stan - Lacul Vidraru - Transfăgărășan

M Canton Piscu Negru - Vârful Lespezi

M Fereastra Zmeilor - Vârful Vânătoarea lui Buteanu

D Bâlea Lac - Vârful Lăiţel - Lacul Călțun - Vârful Negoiu

D Vârful Negoiu - Lacul Călțun - Tunel Transfăgărășan

TRASEE ÎN MUNŢII GILĂULUI

U Baraj Tarniţa - Piatra lui Lucaci

TRASEE ÎN MUNŢII GROHOTIŞULUI

U Măneciu - Vârful Poiana Mare

U Baia Baciulu - Slănic Prahova

TRASEE ÎN MUNŢII IEZER-PĂPUŞA

M Cabana Voina - Găinaţul Mare - Şaua Grădişteanu

TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

U Voineasa - Șaua Chica Lupului - Strategica

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

M Dragoslavele - Piatra Dragoslavelor

M Dragoslavele - Poiana Lui Iuda

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

U Voineasa - Lacul Jidoaia

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

U Culmea Pricopanului

U Greci - Vârful Ţuţuiatu

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

U Băile Herculane - Crucea Albă

U Dubova - Vârful Ciucaru Mare

TRASEE ÎN MUNŢII PARÂNG

M Transalpina - Lacul Gâlcescu

TRASEE ÎN MUNŢII PERŞANI
U Vulcanul Racoș - Coloanele de Bazalt - Lacul de Smarald

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

U Zărnești - Prăpăstiile Zărneștilor - Cabana Curmătura

M Zărnești - Vârful Piatra Mică - Cabana Curmătura

M Casa Folea - Valea Vlădușca - Cabana Curmătura

M Casa Folea - Refugiul Grind 1 - Vârful La Om

M Săticul de Sus - Marele Grohotiș - Cerdacul Stanciului

M Plaiul Foii - Refugiul Şpirla - Zaplaz - Vârful Tămăşel

D Cabana Curmătura - Șaua Crăpăturii - Vârful Turnu

D Vârful Turnu - Șaua Padinei Închise - Cabana Curmătura

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA MARE

M Dâmbul Morii - Canionul 7 Scări - Vârful Piatra Mare

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU

U Cabana Rarău - Pietrele Doamnei

TRASEE ÎN MUNŢII SIRIU

M Cabana Valea Neagră - Lacul Vulturilor

TRASEE ÎN MUNŢII TRASCĂULUI

U Rimetea - Piatra Secuiului

TRASEE ÎN MUNŢII VRANCEI

M Coza - Strâmtura Cozei - Stâna Cârnituri - Şaua Geamăna

U Lepşa - Cheile Tişiţei - Tunel

EXCURSII

Bulgaria - Cascadele Krushuna şi Peștera Devetashka

Barajul Paltinu - Atra Doftana

YOUTUBE VIDEOS:

COLIBIŢA

MARELE GROHOTIŞ ŞI CERDACUL STANCIULUI

CRUCEA EROILOR ŞI VÂRFUL OMU

DIN BUŞTENI PE CULMEA ZAMORA

SCROPOASA - CEL MAI ALBASTRU LAC

RHODODENDRON ÎN LEAOTA

CANIONUL ŞAPTE SCĂRI

LACUL GÂLCESCU VLOG

REFUGIUL ŢIGĂNEŞTI - VÂRFUL OMU

SLANIC PRAHOVA

PERŞANI - CETATEA HELDENBURG

CHEILE TIŞIŢEI

BABELE DE LA ULMET

CABANA GÂRBOVA IARNA

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:

timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.

Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.

Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.

Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.