Thursday, September 22, 2016

De la Cabana Bâlea la Vârful Negoiu într-o singura zi - Prima parte

TRASEU MONTAN CIRCUIT IN MUNȚII FĂGĂRAȘ

Bâlea Lac (2034m) - Șaua Paltinului (2345m)- Turnul Paltinului (2390m) - Șaua Doamnei (2294m) -
Vârful Lăițel (2390m) -  Lacul Călțun (2135m) - Portița Călțunului - Strunga Doamnei - Vârful Negoiu (2535m)



Urcare : 6 ore
Marcaje : +  + +
Nivel de dificultate : mediu/dificil
Diferenta de nivel : 501m

     Povestea cuceririi Vârfului Negoiu, al doilea vârf ca înălțime din România, începe chiar de la baza Lacului Bâlea. Ne-am hotărât să parcurgem acest traseu într-o singura zi cu toate ca nu am fost foarte siguri ca vom reuși, fiind primul traseu complex pe care l-am parcurs in Masivul Făgăraș. Planul era bine stabilit, cu puncte de reper pentru orele la care ar fi trebuit sa atingem anumite obiective dar, ca de fiecare dată, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg!
     În ideea în care veți dori sa urmați pașii pe care i-am parcurs în acest traseu, am cronometrat această experiență și sper că vă va fi de ajutor. Traseul nu este indicat pentru începători, dar persoanele cu putina condiție fizică, echipament corespunzător si puțină determinare vor reuși sa ajungă pană la punctul final - Vârful Negoiu (2535m).
     Daca nu ați mai fost niciodată pe munte este ideal să parcurgeți un traseu mai scurt pentru a vă testa limitele si anduranța. O idee bună despre ce înseamnă un traseu montan în Masivul Făgăraș este traseul care pornește tot de la Lacul Bâlea spre Vârful Vânătoarea lui Buteanu, pe care îl puteți găsi detaliat aici ! , acesta fiind unul mult mai scurt ca durată de parcurgere, dar aproape asemănător ca dificultate.


     Traseul spre Vârful Negoiu este foarte frumos si spectaculos, așa că, dacă este mai lung decât credeți ca ați putea merge, aveți bineînțeles și opțiunea de a parcurge doar o parte din el, in funcție de pregătirea fizică pe care o aveți.
     Fiecare etapă a traseului vă poate oferi o perspectivă nouă cât și panorame surprinzătoare asupra Masivului Făgăraș de la peste 2000 de metri altitudine.

     Acesta este un traseu de creastă, unde un echipament potrivit este necesar, începând de la bocanci, îmbrăcăminte tehnică (pantaloni, tricou, șosete, geacă, pelerină de ploaie, buff, mănuși), alimente energizante si apă cel puțin 2 litri, deoarece izvoarele sunt destul de rare, frontală/lanternă deoarece fiind un traseul foarte lung, se va întuneca, așa cum a fost si in cazul nostru.
     În acest articol voi descrie prima jumătate a traseului urmând ca într-o postare următoare sa povestesc si despre varianta diferita de coborâre pe care am parcurs-o, ajungând În total la un traseu de 12 ore.
Poți citi coborârea de pe Vârful Negoiu AICI !

     Începem?
     Am pornit din Bucuresti pe ruta Pitești - Curtea de Argeș - Transfăgărășan - Bâlea Lac și am parcurs cei 244 de kilometri în aproximativ 4 ore. Timpul poate varia în funcție de trafic.
     Pentru că planul nostru a fost sa pornim pe traseu de dimineață, ne-am cazat chiar la Hotelul Balea Lac pentru o noapte in căldarea glaciară. Mai multe informații despre cazare puteți găsi chiar pe site-ul cabanei. Vă recomand să faceți o rezervare în prealabil pentru că este destul de aglomerat in majoritatea perioadelor, fiind cabana situată la cea mai mare altitudine la care se poate ajunge cu mașina. Camerele au fost foarte curate, cu baie cu apă caldă si încălzire. Am luat cina la restaurantul hotelului și am pus la punct ultimele detalii pentru ziua ce va urma.

   Dimineață, după micul dejun și o cafea pe superba terasa de lângă lac, suntem în sfârșit pregătiți pentru marea aventura in Făgăraș! Nu a fost chiar ora 7 cat plănuisem, dar din calculele noastre se poate pleca pe traseu și mai târziu, în luna iulie zilele fiind destul de lungi. Asa că, pornim entuziasmați, traversând căldarea spre tunel, minunându-ne de frumusețea lacului si a zidurilor de stancă ce îl înconjoară în lumina dimineții.

ora 9.00 - 10.00 BÂLEA LAC - ȘAUA PALTINULUI 
Cruce roșie + Bandă albastră

     Traseul începe din dreptul ultimului tunel ce aduce șoseaua chiar in Căldarea Glaciară Bâlea. Pe lângă toate chioșculețele cu produse tradiționale este o mica deschidere, amenajată cu băncuțe pentru picnic. Aici este punctul de începere al traseului.

   Uitându-ne tot in sus, zărim la un moment dat un stâlp indicator, chiar deasupra căldării și bănuim ca acolo trebuie să ajungem. Pornim la deal, chiar dacă în prima parte nu vedem marcajul cruce roșie. Avem o bună idee despre unde ar trebui sa ajungem, așa că urcușul poate începe!

   Panta începe destul de abrupt și încercăm să nu ne descurajăm chiar din prima. Poteca urcă șerpuind, câștigând repede în altitudine. Facem câte o oprire foarte scurtă pentru a ne bucura de imaginea superba, în care vedem lacul micșorându-se pe măsură ce urcăm. Ne facem încălzirea pe această pantă iar marcajul apare în curând.

   Până la stâlpul indicator pe care l-am văzut din vale, facem aproximativ 25 de minute. Ne aflăm acum in Curmătura Bâlei, de unde încep să se deschidă priveliști spectaculoase către Vârful Lăița (2397m), Piscul Lăițel si Căldărușa Lungă cu lacurile sale minuscule și de turme de oi. (*Marcajul cu cruce roșie este de fapt un alt traseu, ce ocolește Piscul Bâlei și ajunge pana la Hotelul Bâlea Cascadă. Îl avem in minte pentru o excursie viitoare, pentru că arată destul de spectaculos).

   Până în acest punct se poate ajunge și pe un alt traseu, marcat cu banda albastră, care pornește de lângă Cabana Bâlea Lac și ocolește toată căldarea glaciară Este un pic mai ușor de parcurs ca si înclinație a pantei, dar durează aproximativ 45 de minute. Noi am ales sa urcăm o pantă un pic mai abruptă, dar mai rapidă, pentru a economisi un pic de timp, pe poteca marcata cu cruce roșie. În continuare ne vom intersecta cu poteca ce vine dinspre Bâlea, marcată cu bandă albastră.


   Ne continuăm drumul, pentru aproximativ 30 de minute, pe poteca marcată cu banda albastră, în serpentine ce urcă susținut, pe versantul sudic înierbat al Paltinului.
   Soarele strălucește cu putere și un vânt rece adie ușor pentru a ne răcori puțin.
Poteca se mai domolește un pic in timp ce ajungem in Șaua Paltinului. Facem si o pauză de 5 minute pentru a ne odihni puțin și a bea o gură de apă.

ora 10.00 - 11.10 ȘAUA PALTINULUI - ȘAUA DOAMNEI - banda roșie

   După o ora de mers, ne aflăm în dreptul indicatorului din Șaua Paltinului(2345m). Aici ne intersectam cu traseul de creastă marcat cu banda roșie, si vom continua spre Vârful Negoiu.

   Drumul nostru se îndreaptă către sud, traversând, în coborâre, o mică pajiște. Ne relaxam puțin pe aceasta coborâre scurtă și traversăm următorul pasaj de stâncării îngrămădite între coastele Muntelui Lepșita și creasta principală. Marcajul este prezent din loc în loc pe stânci și destul de vizibil , încât știm cu siguranță că suntem pe drumul cel bun.


   Către vest se înaltă culmea întunecată a Turnului Paltinului pe sub care trecem și în scurt timp ajungem pe o porțiune bogată în izvoare. Facem o mică pauză pentru a reface proviziile de apă și ne continuăm traseul în urcare printre stânci. (*In acest loc găsim încă o variantă de traseu marcată cu punct albastru ce coboară înspre Cantonul Piscul Negru).



   Ne orientăm înspre partea dreaptă și după o scurtă urcare, poteca urcă din nou, se îngustează și traversam un pasaj mai expus, pentru care au fost montate niste cabluri ajutătoare. Străbatem zona cu stânci de deasupra Căldării Pietroase a Văii Doamnei ajutându-ne din loc in loc de cabluri pe poteca expusă și îngustă.


   Zona este foarte frumoasă, panoramele se deschid larg și parcurgem această zonă cu puțină atenţie dar si cu cate o pauză scurtă in zonele mai spectaculoase, pentru fotografii.Aventura abia acum începe, traseul surprinzandu-ne pe măsură ce înaintăm.
   La capătul acestei porțiuni atingem Șaua Doamnei, unde urcușul se mai domolește si profităm din plin de asta!
   În dreapta tronează Vârful Lăita (2397m), pe care îl ocolim prin pajiștea verde si întinsă.


ora 11.10 - 11.30 ȘAUA DOAMNEI - ȘAUA LĂIȚEL 
banda roșie

      După ce am trecut de această porțiune din șa mai domoală, creasta începe să fie mai accidentată. Mai întâi trecem o porțiune ce te face să te simți ca in Piatra Craiului, o potecă îngustă străjuită de văi adânci, stâncoase de o parte si de cealaltă. Pentru cei cu rău de înalțime nu este indicată oprirea chiar în acest punct, dar se poate trece fară probleme. Noi, stând bine la acest capitol, ne oprim pentru câteva fotografii. Este un loc absolut fermecător, ce te face să te simți atât de mic in imensitatea muntelui.

   Creasta pe care tocmai am urcat-o trebuie si coborâtă, bineînțeles...Poteca coboară pe partea sudică, unde avem de depășit încă o porțiune cu stânci și cabluri. Ne-au ajutat foarte mult mănușile, pe care vă recomand sa le luați cu voi pe acest traseu. Încă nu suntem atât de obosiți și acest pasaj ne-a ridicat adrenalina, aducându-ne un zâmbet pe buze si uităm instant de efortul depus.




ora 11.30 - 12.00 ȘAUA LĂIȚEL - VÂRFUL LĂIȚEL
banda roșie

     Ne aflăm acum in Șaua Laițel și în fața noastră se înalță maiestuos Vârful Lăițel. Nu pare așa mult de urcat dar este destul de abrupt. Așa că, după o pauză scurtă și o ciocolată, pentru energie, ne luăm inima in piept și pornim la deal. Este un urcuș susținut, în serpentine ușoare, iar spre final se transformă aproape în cățărare, pe stânci și bolovani.

     Timp de jumătate de oră în care am parcurs această porțiune, ne-am cam obosit puțin, dar o dată ajunși pe vârful rotunjit al Lăițelului ne dăm seama că tot efortul a meritat.



ora 12.00 - 13.00 VÂRFUL LĂIȚEL - LACUL CĂLȚUN   banda roșie

     Pe vârf suntem surprinși de panoramele largi ce se deschid în fața ochilor și hotărâm să facem o pauză de 15 minute de masă.
După numai trei ore de traseu ne aflăm pe acest vârf spectaculos!
     De aici se deschide spre vest o superbă perspectivă a Vârfului Negoiu care este cuprins de nori. Jos la baza lui, vedem căldarea Călțunului și lacul de un albastru strălucitor. Norii își fac în scurt timp apariția, fluturând ca un voal alb în jurul crestelor stâncoase.

   Acest loc este cu siguranță special si merită pe deplin tot efortul depus pentru a ajunge până aici. Pot să vă spun și că panoramele de pe acest traseu arată mult, mult mai bine în realitate decât in poze. Până aici, pe Lăițel am făcut in jur de 3 ore, așa că, dacă nu vă permite condiția fizică sau timpul, puteți decide că acesta este punctul final al traseului vostru. Veți fi plăcut surprinși de frumusețea Făgărașului la fiecare pas!

   Timpul trece foarte repede când te afli într-un loc atât de deosebit și în curând ne pregătim pentru coborârea spre Lacul Călțun( 2135m). După binemeritata pauză în care ne-am încărcat bateriile, urmăm poteca indicată pe panoul cu marcaje, tot pe banda roșie spre Vârful Negoiu.
   Ne luăm inima in dinți, căci va urma o coborâre foarte accentuată, prin numeroase pasaje stâncoase, unde stăm mai mult în fund decât în picioare. Genunchii noștri nu sunt prea fericiți pe aceasta porțiune, care poate deveni foarte periculoasă pe vreme nefavorabilă. Norii se apropie din ce în ce mai repede și ne gândim că, dacă va veni ploaia, cum vom mai urca acest pasaj la întoarcere...?!




Lăsăm aceste gânduri în urmă și reușim să trecem destul de repede peste această coborâre abruptă. Lacul pare că este așa aproape dar tot nu mai ajungem la el!...
Poteca se mai domolește spre final, aducându-ne chiar lângă Refugiul Salvamont și apoi aproape de lac.









   Apa este foarte limpede și ne îmbie să ne reumplem sticlele, cu toate că nu știm cât de bună este de băut. Cele două refugii din căldare sunt pline de turiști, iar noi, după scurta pauză de fotografiat și admirat lacul, ne vom continua traseul către vârf.

    Aici se află și câteva indicatoare, acesta fiind un punct de intersecție cu mai multe trasee, dar noi vom urmări în continuare banda roșie, pe poteca ce merge prin partea dreaptă a lacului.




                

ora 13.00 - 14.00 LACUL CĂLȚUN - PORTIȚA CĂLȚUNULUI - STRUNGA DOAMNEI
banda roșie + banda galbena

     În continuare ne îndreptam spre vest, lăsând încet lacul în spate. Începe o urcare destul de accentuată printre blocuri mari de stâncă până în Portița Călțunului. Un stâlp indicator se vede din depărtare la finalul urcușului.  Înaintam greoi dar sigur și privim din când în când în spate, văzând lacul ce se micșorează din ce în ce mai mult.


După ce ne tragem un pic sufletul în Portița Călțunului, poteca se mai domolește și traversează o porțiune cu grohotișuri, pe care o parcurgem foarte repede.


   Dincolo de aceasta, poteca începe să urce din nou mai susținut printr-un sector cu lespezi. Din fericire in curând vom ajunge la despicătura peretelui in creasta muntelui, hornul ce urcă spre Strunga Doamnei.


   Aici este binevenita încă o pauză scurtă pentru a ne pregăti pentru ce urmează. Aceasta variantă este una ocolitoare, care va ajunge la Vârful Negoiu trecând pe lângă Vârful La Strunga Dracului. Am ales această variantă deoarece în vara în care am parcurs acest traseu (iulie2016),  Strunga Dracului, continuarea fireasca a crestei, era oprita trecerii pentru turiști datorită alunecărilor de pietre.


   Strunga Doamnei este o opțiune mai ușoara de acces la Vârful Negoiu, chiar dacă ocolitoare. Este marcată cu banda galbenă, pe care o vom urmări în continuare.

ora 14.00 - 15.00 STRUNGA DOAMNEI - VÂRFUL NEGOIU 
banda galbenă + banda roșie

     Pornim traversarea Strungii Doamnei. Este o urcare printre stânci uriașe si bolovani, printr-un horn ce seamănă mai degrabă cu un tunel. Ne ajutam și de brațe deoarece se impune o cățărare ușoară. În această porțiune sunt montate și lanțuri ajutătoare pentru o urcare mai sigură. Cu putină atenție se poate trece foarte repede peste acest pasaj, care poate deveni periculos pe vreme nefavorabilă (ceata si ploaie). Entuziasmul nostru crește din nou în timp ce străbatem acest horn, fiind chiar puțin triști că escaladarea s-a terminat parcă prea repede.

   Hornul sfârșește în Strunga Doamnei, situată între Vârful La Strunga Dracului în dreapta și Vârful Călțun în stânga. Trecând astfel pe partea opusa a crestei, întâlnim și câțiva turiști pe care îi întrebăm evident cât mai este de urcat până la vârf. Părerile au fost împărțite asupra duratei așa că ne hotărâm să grăbim puțin pasul deoarece ora limita de a ajunge la vârf a fost 15, ca să păstrăm suficient timp și pentru întoarcere.
     Așa că, sus la deal cât de repede se poate. Poteca este îngustă, urcă domol și mai coboară câte puțin. Presați de timp, mai aruncăm din când în când câte o privire panoramelor ce se deschid. Trecem niste pasaje stâncoase ca niste tuneluri și urcușul începe să devină mai accentuat, după care urmează o porțiune mai lină, unde ne tragem sufletul pentru urcușul ce va urma.
     Deodată ne aflam în fața peretelui sudic al Negoiului unde ne întâmpină o mare de lespezi, grohotiș si bolovani.


   Urcarea este puțin îngreunată și din cauza pantei destul de abrupte pe această ultimă porțiune. În curând vom vedea pe partea dreaptă niste indicatoare cu intrarea in hornul Strunga Dracului, pe care l-am ocolit. În acest punct marcajele se unesc din nou, banda galbenă și banda roșie conducându-ne până la vârf. Simțim ca nu mai este mult, dar ultimul urcuș este întotdeauna cel mai greu! Depășim cu ultimele puteri obstacolele formate din bolovani uriași, urmăm linia crestei și aceste ultime 15 minute de urcare par o veșnicie.     


     Suntem destul de epuizați fizic, dar la prima vedere a steagului României ce flutură în vânt, dispare orice urmă de oboseală!

Am ajuns!


     Vârful Negoiu (2535m) este al doilea ca înălțime din țară, oferă panorame in toate direcțiile și o perspectivă superbă a Masivului Făgăraș.
     Traseul de 6 ore (în total) a fost destul de epuizant pentru noi, deși am citit pe diferite bloguri că se poate parcurge și mai repede de atât. Cu siguranță trebuie sa fii destul de antrenat pentru acest traseu și nu recomand parcurgerea lui de începători.
     După o pauză binemeritata pe vârf, dar nu atât de lungă încât sa ne ajungă, la ora 15.20 plecam bucuroși fiind de reușita noastră, spre Bâlea.


     Continuarea acestui articol, precum și o variantă diferită și mai ușoară de coborâre o puteți citi AICI!

     Sper că vă va fi de folos acest articol dacă veți hotărî că acest traseu este potrivit pentru voi. Timpii de parcurgere pot varia destul de mult de la persoană la persoană cât și de la grup la grup, așa că luați în considerare o plecare destul de matinală pentru a avea suficient timp pe traseu.
     Va mulțumesc pentru vizita pe blog și vă aștept să reveniți pentru noi articole cu trasee montane din România !

iulie, 2016

Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

TRASEE ÎN BREAZA

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.

2 comments:

  1. Buna Seara,

    Bucuresteni si noi,
    Cuplu,

    Poate facem cunstinta la o iesire in natura. Ce spuneti?

    Soare-n suflet.
    Camelia si Dani

    ReplyDelete
    Replies
    1. Buna!
      Multumesc pentru mesaj!
      Hai pe Facebook, Alpiniada, e mai simplu de comunicat!☺️

      Delete

Acoperişul Dobrogei, Vârful Ţuţuiatu

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII MĂCIN Greci, Strada Ţuţuiatu (43m)  - Vârful Ţuţuiatu (467m) - Valea Morsu (40m) Timp de parcurgere: 4h (cu pauze l...