Showing posts with label Baraj. Show all posts
Showing posts with label Baraj. Show all posts

Monday, September 19, 2016

Canionul Valea lui Stan - Poiana Călugărița - Lacul Vidraru


TRASEU CIRCUIT IN MUNȚII FĂGĂRAȘ
Transfăgărășan (792m) - Canionul Valea lui Stan - Poiana Călugărița (1071m) - Lacul Vidraru (867m)  - Transfăgărășan (792m)


Urcare : 2.30h
Coborâre : 2h
Nivel de dificultate : mediu/dificil
Diferența de nivel : 279m
Lungime traseu : 9km
Marcaj :

   Sunteţi pregătiți pentru un traseu foarte spectaculos?
   Atunci hai să pornim în aventură prin Canionul Valea lui Stan, din Masivul Făgăraș.
Tin să vă spun încă de pe acum că experiența acestui traseu ne-a depășit cu mult așteptările.
   După ce am hotărât să plecăm spre acest traseu, ne-am documentat din diferite articole despre ce presupune urcarea prin acest canion, și cu toate că eram pregătiți pentru o experiență unică, la fața locului am fost surprinși de complexitatea, dificultatea și bineînțeles, spectaculozitatea acestui canion.
   Este un traseu destul de scurt din punct de vedere al timpului de parcurgere, potrivit pentru o excursie de o zi. Totuși necesită puțină pregătire fizică și totodată un echipament corespunzător.

   *La finalul acestui articol voi face și un scurt review al pantofilor de alergare S-Karp Feline, pe care i-am pus la treabă pe acest traseu. S-au dovedit a fi destul de nepotriviți în zonele umede de stâncă și pe barele metalice, dar prefecți pentru zonele de potecă, la urcat și coborât.

   ACCES 
   Am plecat dis de dimineață pe traseul București - Piteşti - Curtea de Argeș - Cetatea Poienari - Transfăgărășan, urmând drumul european E81. Până la punctul de intrare în traseu, care se află chiar pe șosea, sunt aproximativ 188 km și se parcurg în aproape 3 ore (cu opririle de rigoare). După ce lăsăm Hidrocentrala Vidraru și Cetatea Poienari în urmă pe partea stângă, vom mai parcurge încă aproximativ 1,8 km, până în serpentina în care vom observa o troiță și un panou informativ.
Locuri de parcare nu prea sunt, așa că ne oprim pe marginea șoselei, unde lăsăm mașina alături de alte câteva mașini parcate.
   Cu puțină atenţie veți observa aceasta troiță pe partea stânga a drumului.



   Ne echipăm şi pornim entuziasmați pe traseu. Atât de entuziasmați încât urcăm primii 20 metri pe poteca destul de abruptă de lângă râu, numai ca să ne dăm seama că nu acela este începutul traseului :)).
   Mai încercăm o data! Traseul marcat cu punct roșu pornește chiar prin albia râului, care, în luna septembrie, când am parcurs acest traseu, era din fericire secat.
   În mai puțin de 5 minute ajungem la acest baraj, de unde începe în scurt timp aventura.
Îl urcăm prin partea stângă, pe prima scăriță ce ne apare în cale şi ne pregătește puțin pentru ce va urma. Cu tot entuziasmul care m-a cuprins am uitat, din păcate, să o fotografiez, dar o găsiți voi la faţa locului!


   Traseul este proaspăt marcat iar scările și treptele ajutătoare sunt în mare parte noi sau refăcute recent.
   Pentru primele 50 de minute urmărim albia râului și marcajele, făcându-ne abia încălzirea. Urcăm scărițe mai mari și mai mici, porțiuni cu bolovani umezi, trecem râul de pe o parte pe alta și încet descoperim frumusețile acestui canion.
   Fotografiile pe care le-am găsit pe internet și cu siguranță și cele din acest articol, nu reprezintă adevărata frumusețe a canionului. O veți putea descoperi doar la fața locului și vă pot spune cu siguranță că merită!
   Toamna își face deja simțită prezenta, iar noi ne continuăm traseul printre frunzele arămii căzute din copaci, vegetație deasă încă verde, scări metalice din ce în ce mai mari și cascade care apar din loc în loc. Entuziasmul creste din ce în ce mai mult, pe măsură ce avansăm printre stânci și piscine naturale create de râu. În orice direcție ai privi, parcă merită să faci o fotografie, ca să fii sigur că iți amintești și mai târziu pe unde ai fost.

   Dincolo de umbră și umezeala din canion, apar niște creste superbe de piatră, bătute de soare.
   Oare traseul va urca până acolo?!?...

   Având experiența de a fi parcurs Canionul Şapte Scări (despre care puteți citi aici ! ), am crezut sincer că și acest canion va fi asemănător. Dar iată că mergem de aproximativ 50 de minute și surprizele nu se opresc să apară la fiecare pas. Și, pentru că deja v-am spus că până în acest punct a fost doar încălzirea, adrenalina de abia acum începe sa crească, pentru că ne aflam în fata primei scări mari de pe traseu. Va trebui să trecem și un poduleț de metal construit peste cascadă. Wow, ce frumos!
   Mai întâi începem cu o scurtă pauză... pentru a ne aștepta rândul la fotografiat!... Mâncam și o ciocolată și luăm o gură de apă. Ne-am luat cam puțină apă de băut în rucsac, în ideea în care ne-am gândit că vom fi în permanență lângă râu. Nu a fost o idee prea bună, pentru că apa din râu nu părea tocmai bună de băut. Așa că, vă recomand să aveți în rucsac cam doi litri de apă - just to be safe!



   De jos în sus sau de sus în jos, scara arată la fel de spectaculos! Partea cea mai palpitantă a traseului începe cu trepte și pasaje din ce în ce mai frumoase. Agățați de stânci și cabluri, ne bucurăm de acest traseu. Poate deveni chiar dificil și periculos dacă nu suntem atenți, așa că, parcurgem cu grijă porțiunile mai expuse. Încălțările vor juca un rol foarte important, deoarece nu iți vei dori să aluneci pe vreo treaptă umedă.
   Pentru cei care doresc sa aibă un plus de siguranță pe acest traseu si sunt echipați cu hamuri si corzi de asigurare, exista pe tot parcursul traseului puncte de sprijin bine ancorate in stânci. Dar cu putina atenţie se poate traversa si fără, in ideea in care aveți putina pregătire fizica si grija la fiecare pas.

   Sa revenim. Avem încă 45 de minute de adrenalina in porțiunile ce urmează şi ceva trepte de urcat. Creștem rapid in altitudine, intrând in canion la umbra stâncilor înalte printre care râul șerpuiește încet, creând cascade mai mari sau mai mici la tot pasul. Va las câteva fotografii care, așa cum v-am mai spus, nu pot arata adevărata spectaculozitate a canionului. Pe de alta parte nici nu am putut posta toate fotografiile făcute pe acest traseu şi va voi lăsa pe voi sa descoperiți  pe propria piele aceasta experiență, care va deveni cu siguranță de neuitat. Si nu uitați sa priviți in sus din când in când. Este pur si simplu un loc magic, unic şi nesperat de surprinzător!
   După această porțiune, pe care am parcurs-o in 45 de minute, în care am obosit puțin dar nu am simțit deloc asta, ajungem la acest stăvilar. Traseul este marcat în continuare cu o săgeată spre poteca in pădure.
   Pentru următoarele 15 minute urmăm poteca, trecem râul de câteva ori de pe o parte pe cealaltă, găsim si ultima cascada şi fără să simțim ajungem imediat la indicatorul către Poiana Călugărița.



Experiența a fost cu siguranță una ce ne va rămâne in amintire mult timp de acum încolo.

   *Pentru cei ce vor sa se întoarcă tot prin canion se pot opri în acest punct pentru a face cale întoarsă si a parcurge în coborâre traseul.

   Noi am ales sa facem un circuit, așa că pornim mai departe spre poiană. De la indicator poteca șerpuiește prin pădurea deja aurie. Avem parte de un urcuș mediu, panta fiind destul de înclinată, dar din fericire nu pentru mult timp. Am găsit la un moment dat chiar și un pârâiaș pe partea dreaptă a potecii, de unde am putut reface proviziile de apă.

   După jumătate de oră de urcuș ieșim, în sfârșit, la lumină. Poiana Călugăriței se deschide ca o oază verde în mijlocul pădurii.
   Bucuroși de aventura prin care tocmai am trecut, povestim timp de o oră, în timp ce ne relaxăm la marginea poienii. Un sandwich, o ciocolată și o gură de apă sunt binevenite și nici nu simțim cum trece timpul. Nori albi cuprind cerul, pasările cântă în voie și un vânt blând adie prin frunzele copacilor. A fost o zi superbă de septembrie.

  Părăsim cu greu această superbă poiană, o urmăm în sensul firesc până la capătul ei, de unde vom intra din nou în pădure pentru a doua parte a traseului.
   Marcajul este prezent în continuare. Urmează o coborâre puțin abruptă prin pădurea deasă, după care se mai domolește un pic. La vale mergem mult mai repede și în aproximativ douăzeci de minute ieșim în drumul forestier.
   Pornim spre dreapta pe drumul forestier, pe care se pare că urcă şi mașinile, coborând încet spre Lacul Vidraru.
   Această porțiune de drum va dura aproximativ 30 minute, timp în care ne dăm seama că suntem un pic obosiți după parcurgerea canionului. În drum, întâlnim un fost canton de pădurari. Se numea în trecut La Sector, acum fiind doar o ruină.  


   Ajungem în sfârșit la podulețul peste coada Lacului Vidraru. Motiv bun pentru o pauză scurtă și câteva fotografii. Am găsit aici o cascada și ne-am bucurat în acelaşi timp și de priveliștea pe care lacul albastru ne-a oferit-o.
Traversăm podul și ne continuăm traseul pe drumul forestier mergând chiar pe lângă marginea lacului.



   Cu toate că este un peisaj de vis, ne tot gândim oare cât mai avem de mers?!
Încă jumătate de oră mai facem de la pod pana la tunelul ce iese la Barajul Vidraru. Așa că încet, încet parcurgem și această porțiune.
   Traversând tunelul, ne trezim din acest vis frumos la realitate... E plin de oameni la baraj, mașini, chioșcuri si mare agitație. Acum ni se pare ca s-a terminat prea repede traseul...!
O luam încet la vale pe sosea pana la mașină. Mai avem fix 30 de minute si 1,8km si aceasta aventura va lua sfârșit.

   Sper că vă va fi de ajutor acest articol in cazul în care veți dori să parcurgeți acest traseu.
Aștept cu drag și întrebări, precum și comentarii despre experiența voastră pe acest traseu si pe munte in general.

   Cărări cu soare va doresc şi vă aștept pe blog pentru o nouă postare, in curând!

Septembrie, 2016


S-Karp Feline - Review
Găsiți acești pantofi aici.

    S-karp este un brand romanesc ce produce încălțăminte outdoor. M-am hotărât sa-mi achiziționez o pereche de pantofi de alergare Feline in ideea in care ii pot folosi pe trasee montane in viitor.
Principalele caracteristici ale acestui pantof de alergare sunt: aderența, tracțiunea, absorbția șocurilor, stabilitatea. Greutatea mică, 260gr (1/2 mărimea 42) ii recomandă pentru cele mai dificile curse de alergare, dar și pentru activitățile de zi cu zi. 
Sunt potriviți pentru alergările montane și pe asfalt. Elementele foarte precis încorporate în aceste modele aproape că fac ca distanțele să nu mai conteze, oferind un confort extraordinar. Talpa Vibram Exmoor asigură o tracțiune excelentă în condiții de umiditate, iar piciorul rămâne fix pe terenurile cele mai dificile.
   Acesta a fost primul traseu pe care am încercat acest produs. In prima parte a traseului, pe porțiunile umede/ude cât și pe scările metalice ude in mare parte, aderenta a avut un pic de suferit. Am alunecat de câteva ori si din păcate, nu m-am simțit așa de bine cu "felinele" parcurgând acest canion.
   Din fericire si-au dovedit eficacitatea pe poteca uscata, talpa Vibram ajutând atât la urcare cât și la coborâre. Îi voi mai folosi în ture viitoare, și voi reveni cu detalii dacă este nevoie.

septembrie, 2016

Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

TRASEE ÎN BREAZA

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.

Ne-am întâlnit cu ursul pe traseu spre Refugiul Coştila

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII BUCEGI Căminul Alpin Buşteni - La Măsurătoarea Urşilor (1310m) - Cimitirul Simbolic (1425m) - Refugiul Coştila (169...