Baraj Lac Colibița (900m) - Vârful Capul Dealului (1140m) - Vârful Piatra lui Orban (1462m) - Sat Mița:Popas Bistricior(805m)
Timp de parcurs: 5,30h
Distanța: 11km
Nivel de dificultate: ușor-mediu
Diferența de nivel: 562m
Marcaj:
În ultimul timp zona de munte din jurul Bistriței a fost promovată intens, mai ales stațiunea Colibița, cu al ei lac numit marea dintre munți. Am tot văzut imagini superbe cu acest loc și am decis că este în sfârșit momentul să vizităm zona.
Am plecat din București către Bistrița înarmați cu răbdare pentru un drum lung, și după ce am parcurs cei 445 de km în aproximativ 8 ore, ne aflam tot mai aproape de destinația finală.
Colibița se află la 40 de km de Bistrița, putând ajunge aici pe una din cele doua variante: fie urmând drumul european E85 până în localitatea Prundu Bârgăului și apoi dreapta pe drumul județean 173A pe drum asfaltat până în Colibita, fie pe drumul european E85 până în localitatea Mureșenii Bârgăului, și apoi dreapta pe drumul județean 173D pe un drum forestier scurt dar destul de bun, și care va fi asfaltat în perioada următoare, lucrările fiind începute deja. Oricare variantă o veți alege, destinația finală vă va uimi la fel de tare!
Puteți petrece în zonă câteva zile pentru a vă relaxa dar și pentru a descoperi zona la pas, alegând unul dintre traseele de drumeție sau practicarea de sporturi acvatice pe lacul Colibița și pe râul Bistrița. Mai multe informații puteți găsi aici!
Lacul Colibița este un lac artificial de acumulare din Munții Călimani, județul Bistrița-Năsăud. Lacul a fost creat prin construirea barajului Colibița pe cursul râului Bistrița, baraj amenajat în perioada 1977 - 1991 cu scop hidroenergetic, de alimentarea cu apă a localităților din aval, a industriei, irigații și regularizare a debitului apelor râului Bistrița.
Lacul Colibița are suprafața de 270 ha, lungimea de 13 km și volumul de 65 mil m3 fiind situat la o altitudine de 900 m. (sursa Wikipedia)
Munții Călimani ocupă partea nord-vestică a grupei centrale a Carpaților Orientali, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din România.
Munții Călimani sunt și ținta excursiei noastre de astăzi, cu un traseu de o dificultate ușoară pentru cei antrenați fizic, dar care poate fi considerat mediu pentru cei mai sedentari.
Lacul Colibița are suprafața de 270 ha, lungimea de 13 km și volumul de 65 mil m3 fiind situat la o altitudine de 900 m. (sursa Wikipedia)
Munții Călimani ocupă partea nord-vestică a grupei centrale a Carpaților Orientali, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din România.
Munții Călimani sunt și ținta excursiei noastre de astăzi, cu un traseu de o dificultate ușoară pentru cei antrenați fizic, dar care poate fi considerat mediu pentru cei mai sedentari.
Cum luna iunie este considerată luna florilor pe munte, iată-ne pregătiți de acțiune, pentru a admira tot ce are mai bun de oferit acest masiv.
Traseul nostru începe de la barajul lacului Colibița. Aici găsim și primele indicatoare, iar pentru această excursie vom urma marcajul cu punct roșu.
.
*Până la baraj, de unde începe traseul, am avut noroc cu câțiva prieteni care ne-au adus cu mașina și pe care i-am rugat să ne recupereze la final din satul Mița. Traseul este unul circuit și nu vom ajunge în acelaşi loc de unde am plecat. (In satul Mița vom ajunge în dreptul Popasului Bistricior, iar de aici până la baraj de unde am plecat sunt 9,2 km pe drumul județean 173A, ce înconjoară lacul pe partea nordică).
Traversăm barajul dar nu înainte de a face o fotografie cu lacul și urmăm drumul forestier pentru aproximativ 10 minute.
*Pe acest drum forestier se poate face și înconjurul lacului pe jos sau cu o mașină mai înaltă. Marcajul cu punct roșu pe care îl urmărim merge în această porțiune de drum împreună cu marcajul cu punct galben, spre Tăul Zânelor (17km).
La un moment dat, întâlnim noi marcaje și potecile se despart. Ieșind din drumul forestier, vom urma poteca marcată cu punct roșu în dreapta, după cum ne indică și săgețile.
Pentru următoarea oră vom intra în pădure, prima parte a traseului fiind un urcuș susținut.
Câștigăm rapid altitudine și ne bucurăm de răcoarea pădurii. Poteca nu este foarte clară dar urmărește vizibil albia râului aproape secat. Ne lovim de ceva noroi și pietre, dar urmărind marcajele cu punct roșu avansăm destul de rapid. Marcajul este nou și destul de des, vizibilitatea fiind una foarte bună.
Pădurea se rărește încet și ajungem în curând la o poieniță, traseul fiind marcat cu niște săgeți de direcție pe un adăpost părăsit.
In depărtare se vede Crucea Profesorului Alexandru Ciornei din Iaşi și în curând priveliști spectaculoase asupra lacului Colibița se deschid spre vale.
Aici va fi primul loc de popas de pe acest traseu, în apropierea crucii fiind amplasată și o măsuță cu băncuțe pentru picnic. Ne bucurăm de priveliște timp de 15 minute și ne relaxăm puțin după urcușul destul de obositor. Telefonul se umple rapid de poze dar parcă tot mai frumos se vede la fața locului cu ochii noştri!
Dacă vă hotărâți că Vârful Capul Dealului(1140m) este punctul final al traseului vă puteți întoarce pe aceeași rută, fiind o excursie de doar două ore dus-întors, cu recompense pe măsură. Panorama cu lacul Colibița este unul din punctele de atracție ale stațiunii și cu siguranță merită efortul depus de a ajunge până aici!
Următoarea parte a traseului este o plimbare prin natură, iar pădurea se va deschide din când în când pentru panorame asupra dealurilor din zonă.
De la cruce, traseul nostru continuă spre stânga (din direcția în care am urcat), marcajul fiind desenat pe câteva pietre în poiană, și în curând pe copaci.
Traseul urmărește creasta, poteca este foarte clară și mult mai ușoară ca dificultate, față de porțiunea de urcuș pe care am străbătut-o până acum.
Pentru următoarele două ore și jumătate ne bucurăm în mare parte de pădurea de conifere, soarele nu prea ne deranjează și urmăm poteca pe curbe scurte, cu urcușuri și coborâșuri ușoare și nu foarte abrupte.
După primele 20 de minute, ajungem la o mică deschizătură a pădurii și avem mici probleme de orientare. După traversarea poienii, pe la marginea de sus, la baza pădurii, poteca face ușor dreapta, dar este marcată, imediat ce depășim poienița.
Traseul continuă prin pădurea de brazi ce la bază par aproape uscați, câțiva fiind chiar căzuți pe potecă, și cu mici urcușuri vom traversa ușor și această porțiune.
Pentru următoarea oră vom intra în pădure, prima parte a traseului fiind un urcuș susținut.
avansăm destul de rapid. Marcajul este nou și destul de des, vizibilitatea fiind una foarte bună.
Pădurea se rărește încet și ajungem în curând la o poieniță, traseul fiind marcat cu niște săgeți de direcție pe un adăpost părăsit.
Odată ajunși în poiană vom face dreapta pe dealul înierbat ce urcă pentru încă aproximativ 5-10 minute.
In depărtare se vede Crucea Profesorului Alexandru Ciornei din Iaşi și în curând priveliști spectaculoase asupra lacului Colibița se deschid spre vale.
Dacă vă hotărâți că Vârful Capul Dealului(1140m) este punctul final al traseului vă puteți întoarce pe aceeași rută, fiind o excursie de doar două ore dus-întors, cu recompense pe măsură. Panorama cu lacul Colibița este unul din punctele de atracție ale stațiunii și cu siguranță merită efortul depus de a ajunge până aici!
De la cruce, traseul nostru continuă spre stânga (din direcția în care am urcat), marcajul fiind desenat pe câteva pietre în poiană, și în curând pe copaci.
Traseul urmărește creasta, poteca este foarte clară și mult mai ușoară ca dificultate, față de porțiunea de urcuș pe care am străbătut-o până acum.
Pentru următoarele două ore și jumătate ne bucurăm în mare parte de pădurea de conifere, soarele nu prea ne deranjează și urmăm poteca pe curbe scurte, cu urcușuri și coborâșuri ușoare și nu foarte abrupte.
După primele 20 de minute, ajungem la o mică deschizătură a pădurii și avem mici probleme de orientare. După traversarea poienii, pe la marginea de sus, la baza pădurii, poteca face ușor dreapta, dar este marcată, imediat ce depășim poienița.
Traseul continuă prin pădurea de brazi ce la bază par aproape uscați, câțiva fiind chiar căzuți pe potecă, și cu mici urcușuri vom traversa ușor și această porțiune.
Poteca nu merge din păcate pe partea cu lacul, ci pe partea opusă a muntelui pe care ne aflăm, neavând parte de priveliștile cu lacul la care ne așteptam.
Această porțiune a traseului poate părea puțin monotonă, căci pentru 2,30h ne plimbăm doar prin pădure, neavând un punct de interes în mod special. Facem câteva pauze scurte din când în când dar ne încărcăm psihicul cu liniștea și calmul pădurii.
După 3,45h de la plecarea pe traseu vom ajunge într-o poiană unde ne bucurăm pentru puțin timp de soare și de panorame ce se deschid în ambele părți ale muntelui.
După traversarea poienii în sensul nostru de mers, găsim și un indicator nou.
Spre Vârful Piatra lui Orban(1462m) care este punctul maxim al ascensiunii noastre de astăzi, vom urma acelaşi marcaj cu punct roșu pentru aproximativ 15 minute, în urcuș ușor prin pădurea rară, în direcția indicată de săgeata de pe indicator.
Vom cobori apoi pentru a ajunge tot în acest punct, pentru a putea urma cealaltă direcție în coborâre spre satul Mița.
Urcușul până la vârful Piatra lui Orban este scurt și ușor din acest punct, iar noi am reușit să parcurgem această porțiune în doar 10 minute. Ne-am grăbit puțin pentru că abia așteptam să vedem panorama de pe vârf!
Crucea ce marchează vârful poate fi văzută din stațiune mai ales noaptea, căci este luminată cu leduri ce se încarcă prin panouri solare. Are 15 metri înălțime și a fost ridicată cu sprijinul Consiliului județean Bistrița-Năsăud ca semn de mulțumire adusa lui Dumnezeu pentru toate darurile şi frumusețile naturale ale acestei regiuni.
Aici vom face o pauză mai lungă pentru a ne relaxa puțin după cele aproape 4 ore de traseu.
*Vă recomand să vă luați în rucsac ceva de mâncare, ceva dulce și cel mai important, cel puțin doi litri de apă, căci nu am găsit niciun izvor pe toată lungimea traseului.
Apa este cea mai importantă, căci într-o zi călduroasă cu siguranță veți avea nevoie de ceva de băut!
Efortul ne este răsplătit încă o dată cu o panoramă superbă a lacului şi o vedere completă a depresiunii Colibița. Putem vedea până departe spre Munții Rodnei, Munții Bârgăului și Munții Călimani cu Vârful Bistricior.
A venit și momentul în care trebuie să ne luăm la revedere de la acest loc de poveste. Vom începe coborârea spre satul Mița revenind în primă fază la punctul în care am văzut ultimul indicator. Pentru aproximativ 10 minute vom coborî ușor prin pădurea prin care am venit.
Din poiană vom urma direcția care ne este indicată de săgeată spre sat, făcând ușor dreapta în sensul nostru de mers.
Spre Vârful Piatra lui Orban(1462m) care este punctul maxim al ascensiunii noastre de astăzi, vom urma acelaşi marcaj cu punct roșu
pentru aproximativ 15 minute, în urcuș ușor prin pădurea rară, în direcția indicată de săgeata de pe indicator.Vom cobori apoi pentru a ajunge tot în acest punct, pentru a putea urma cealaltă direcție în coborâre spre satul Mița.
Crucea ce marchează vârful poate fi văzută din stațiune mai ales noaptea, căci este luminată cu leduri ce se încarcă prin panouri solare. Are 15 metri înălțime și a fost ridicată cu sprijinul Consiliului județean Bistrița-Năsăud ca semn de mulțumire adusa lui Dumnezeu pentru toate darurile şi frumusețile naturale ale acestei regiuni.
*Vă recomand să vă luați în rucsac ceva de mâncare, ceva dulce și cel mai important, cel puțin doi litri de apă, căci nu am găsit niciun izvor pe toată lungimea traseului.
Apa este cea mai importantă, căci într-o zi călduroasă cu siguranță veți avea nevoie de ceva de băut!
Efortul ne este răsplătit încă o dată cu o panoramă superbă a lacului şi o vedere completă a depresiunii Colibița. Putem vedea până departe spre Munții Rodnei, Munții Bârgăului și Munții Călimani cu Vârful Bistricior.
Din poiană vom urma direcția care ne este indicată de săgeată spre sat, făcând ușor dreapta în sensul nostru de mers.
Urmează să intrăm rapid în pădure, poteca coborând accentuat în prima parte. Intrăm într-o lume de poveste, pădurea fiind deasă și întunecoasă. Marcajul este prezent din când în când și avansăm rapid, pierzând ușor din altitudine.
După 45 de minute de la ultimul indicator ajungem la intersecția cu drumul forestier ce înconjoară lacul. De aici avem două variante: dacă o luăm la stânga vom ajunge la punctul de începere al traseului nostru, Barajul Colibița. Noi vom face dreapta pentru a ajunge în partea opusă a lacului, în satul Mița, în dreptul Popasului Bistricior.
Făcând dreapta, vom urma drumul forestier pentru 15-20 de minute. Ajungem destul de repede la lumină, în superba poiană a Stalinei. De aici vom urma marcajul, care scurtează drumul forestier pentru a ajunge mai rapid în sat.
În punctul în care drumurile se despart vom alege să coborâm spre stânga, şi vom urma drumul pe lângă gard.
Drumul ne conduce din nou spre pădure, și vom urma poteca lată și marcajul cu punct roșu pentru încă 40 de minute în coborâre continuă până în apropierea satului, unde vom ieși încă o dată într-o poiana de vis.
Traversând încet poiana plină de flori, privim încă o dată în sus spre cruce. Dacă veți alege varianta de a urca pe această porțiune în sens invers până la cruce, aș putea estima o durată medie de 2,30h (urcuș mediu) și coborârea pe acelaşi traseu în 2 ore, cât am făcut și noi.
Ajungem în curând la Popas Bistricior unde ne delectăm cu niște papanași și ne bucurăm maxim de ceea ce am experimentat pe traseu.
Popas Bistricior - Facebook
Cu toate pauzele pe care le-am făcut în această excursie am făcut o durată totală de cinci ore și jumătate. Este un traseu care poate fi făcut cu o oarecare ușurință de oricine își dorește o plimbare antrenantă în natură!
În punctul în care drumurile se despart vom alege să coborâm spre stânga, şi vom urma drumul pe lângă gard.
pentru încă 40 de minute în coborâre continuă până în apropierea satului, unde vom ieși încă o dată într-o poiana de vis.
Popas Bistricior - Facebook
Cu toate pauzele pe care le-am făcut în această excursie am făcut o durată totală de cinci ore și jumătate. Este un traseu care poate fi făcut cu o oarecare ușurință de oricine își dorește o plimbare antrenantă în natură!
iunie, 2017
Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil
TRASEE ÎN MUNŢII APUSENI
TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI
TRASEE ÎN BREAZA
TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI
TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI
TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI
TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII
TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI
TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ
TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII
TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI
TRASEE ÎN MUNŢII COZIA
TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII GILĂULUI
TRASEE ÎN MUNŢII GROHOTIŞULUI
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI
TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA
TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI
TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN
TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI
TRASEE ÎN MUNŢII PERŞANI
U Vulcanul Racoș - Coloanele de Bazalt - Lacul de Smarald
U Vulcanul Racoș - Coloanele de Bazalt - Lacul de Smarald
M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg
TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru
TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI
TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru
TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI
TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU
TRASEE ÎN MUNŢII SIRIU
TRASEE ÎN MUNŢII VRANCEI
EXCURSII
YOUTUBE VIDEOS:
Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.
TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.
SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.
GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:
TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.
TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.
TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.
NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.
.jpeg)
