Showing posts with label Lacul Bâlea. Show all posts
Showing posts with label Lacul Bâlea. Show all posts

Wednesday, September 28, 2016

De la Cabana Bâlea la Vârful Negoiu într-o singura zi - Partea a2a

TRASEU MONTAN CIRCUIT IN MUNȚII FĂGĂRAȘ

Vârful Negoiu (2535m) - Strunga Doamnei - Lacul Călțun (2135m) - Căldarea Mare a Paltinului - Izvorul Paltinului - Culmea Piciorul Paltinului - Tunel Transfăgărășan - Bâlea Lac (2034m)

     Este o variantă diferită de coborâre de la Vârful Negoiu, pe la Lacul Călțun până la Cabana Bâlea Lac. Am ales să parcurgem acest traseu din două motive: pentru a diversifica puțin panoramele și a vedea noi părți ale Masivului Făgăraș dar și pentru ca aceasta este o variantă mai ușoară de coborâre spre Bâlea Lac.
    


Coborâre + urcare pe acest traseu : 6h

*Coborâre de la Lacul Călțun : 4,15h
Nivel de dificultate : mediu
Diferența de nivel : 501m
*Traseu periculos iarna din cauza avalanșelor
Marcaj : +

   Continuarea traseului până la al doilea vârf ca înălțime din țară pornește de la Vârful Negoiu, pe care l-am atins după cele 6 ore pe care le-am petrecut in inima Făgărașului. Traseul de urcare a fost unul destul de obositor pentru ca am vrut să îl parcurgem în totalitate doar într-o singură zi. Cu toate acestea a fost un traseu spectaculos care a culminat cu ascensiunea pe Vârful Negoiu, în jur de ora 15.00.
 

   Timpul fiind destul de limitat, pauza pe care am făcut-o pe vârf a fost destul de scurtă. Doar 15 minute am reușit să petrecem acolo, deoarece am calculat încă șase ore pentru întoarcere. După câteva poze și o gustare rapidă, ne grăbim spre Lacul Călțun pe același traseu pe care am urcat, urmând banda galbenă.

ora 15.15 - 17.00 VÂRFUL NEGOIU - STRUNGA DOAMNEI - LACUL CĂLȚUN - banda galbenă

     Traseul coboară abrupt prima parte, printre stânci desprinse si apoi prin grohotiș și bolovani. Cu genunchii destul de obosiți deja, continuăm pentru următoarea parte pe poteca ce deja se mai domolește, pe curbă de nivel, până la intrarea în Strunga Doamnei. (*pentru o descriere mai detaliată puteți reciti articolul în care este prezentată urcarea AICI !)
     Hornul ce trebuie să îl parcurgem acum în coborâre este la fel de spectaculos ca și atunci când l-am urcat, ne ținem de lanțuri și reușim destul de repede să îl traversăm.
     Coborâm apoi în serpentine ușoare dar abrupte următoarea porțiune de traseu, poteca traversând numeroase lespezi și bolovani.
     Ne așteaptă apoi porțiunea de grohotișuri desprinse cu o poteca aproape plană unde ne mai odihnim puțin și în curând ajungem la Portița Călțunului.
     Norii negri ce ne-au urmărit pe tot traseul își fac acum simțită prezența și o ploaie rece începe să ne ude. Am scos rapid pelerinele de ploaie și am făcut o scurtă pauză pentru a admira lacul de sus.
     Porțiunea de lespezi ude care ne aduce până la refugiul de la lac am parcurs-o un pic mai greu, fiind o parte destul de grea de traversat în condiții de ploaie.
După aproximativ 1,45h ajungem la baza lacului.

     Am întâlnit aici un grup mare de turiști din Cehia, care se ascundeau de ploaie în refugiul vechi de lângă lac. Refugiul părea un pic neîncăpător dar ne-am strecurat și noi un pic la adăpost. Am făcut o pauză scurtă de masă dar și de a ne încălzi puțin și de a ne relaxa totodată. Am împărțit câteva ciocolate și câteva impresii despre excursia lor în România. Cu toate că erau foarte încântați de locurile pe care le-au vizitat în Făgăraș, erau puțin dezamăgiți de ploaia și ceața care le-au dat un pic planurile peste cap.
     Ne gândeam puțin la Lăițelul cu vârful în nori și stâncile ude pe care trebuia să îl traversăm acum pentru următoarea parte a traseului de întoarcere, dar norocul nostru a fost o familie foarte drăguță pe care am întâlnit-o tot la refugiu.
Și ei coborau spre Bâlea dar pe un alt traseu. Ne-au făcut curioși și i-am întrebat mai în detaliu care ar fi traseul lor.
Pornește de la Lacul Călțun și merge ușor se sub vârfurile Lăițel și Lăița pe marcajul cu cruce albastră. Cercetăm puțin indicatoarele și cu ajutorul lor și al băieților de la Salvamont hotărâm împreună că pe aceasta vreme nefavorabilă acest traseu este o variantă mult mai indicată. În apropierea lacului găsim și următoarele marcaje:

   Așa că pornim cu toții în urmărirea marcajului cu cruce albastră.
Ora este 17.15 cu toate că este mult mai întuneric decât ar trebui din cauza norilor negri. (Cu toate că indicatorul arăta un timp mult mai scurt, ceea ce ne-a și făcut să alegem acest traseu, s-a dovedit a crește destul de mult ca durată în cazul nostru).
ora 17.15- 17.45 LACUL CĂLȚUN - INTERSECȚIA CU TRASEUL SPRE PISCUL NEGRU cruce albastră 
   Pentru prima parte a traseului pornim pe poteca bine conturată si marcată cu cruce albastră spre est, pe versantul sudic al Muntelui Lăițelul, adică prin dreapta sa. Poteca coboară destul de abrupt și pierdem repede altitudine. Coborâm sub plafonul de nori și ploaia se mai domolește puțin.
   După aproximativ 30 de minute întâlnim un indicator, de unde se ramifică o altă potecă pe un traseu de coborâre spre Piscul Negru. Acest traseu este marcat cu triunghi albastru pentru 2,30h.

ora 17.45 -19.10 INTERSECȚIE - CĂLDAREA MARE A PALTINULUIcruce albastră 
     Noi ne continuăm traseul înspre stânga, pe poteca marcată în continuare cu cruce albastră. Coborârea se face pe aceasta culme înverzită destul de abrupt până vom ajunge în curând în partea vestică a Căldării Mari a Paltinului
   Străbatem destul de rapid aceasta vale, bucuroși fiind că poteca s-a mai domolit în sfârșit! Facem și aici o scurtă pauză deoarece oboseala se resimte încet.          
   Deoarece nu am mai parcurs acest traseu și nici nu ne-am interesat de acasă despre cât de greu este, suntem mulțumiți deocamdată de această potecă ce pare o variantă mult mai ușoară decât ar fi fost traversarea Lăițelului prin traseul de creastă pe care am venit.
  Este totodată și un prilej bun de a merge pe noi trasee așa că traversăm fericiți această vale superbă.
   După ce trecem și peste ultimele lespezi urmând poteca bine marcată, ne aflăm în fața unui nou urcuș. Poteca urcă destul de susținut dar din fericire pentru puțin timp. Este ora 18.30 și lumina naturală începe ușor să se slăbească în așteptarea apusului.
   Urmează o foarte frumoasă porțiune în care străbatem la diferite intervale suprafețe de jnepeni și ienuperi și stânci ce arată spectaculos în poze dar sunt destul de ușor de trecut. Norii s-au mai dispersat puțin si de deschid priveliști superbe asupra văilor. Poteca face o curbă ușor spre stânga și începe să coboare din nou lejer, intersectând din când în când șuvițe firave de apă.
   Deasupra noastră se văd vârfurile Lăițel și Lăița cuprinse de nori și abruptul care le leagă. Încă o dată ne bucurăm că am ales această variantă de traseu ocolind creasta învăluită în nori.
   Avem în față un arc muntos care ne face să ne întrebăm obsesiv : oare pe unde este continuarea traseului. Nu pare a fi vreun tunel secret spre Transfăgărășan pe undeva și ne gândim că va trebui totuși să mai urcăm o culme. Lăsăm deocamdată aceste gânduri de o parte și continuăm coborârea lentă spre Izvorul Paltinului.
   Întâlnim firul apei ce brăzdează central căldarea unde găsim o nouă intersecție cu un alt traseu. Este poteca marcată cu punct albastru ce duce, în aval la cantonul Piscul Negru și în amonte în Șaua Paltinului pe unde am venit de dimineață.
   Aceste informații le-am aflat însă după ce am ajuns acasă, deoarece nu am găsit la fața locului informații de direcție asupra acestui traseu. Intuisem atunci corect unde ar putea ajunge acest marcaj dar căldarea înălțându-se abrupt în fața noastră, am decis atunci să o ocolim. Dacă a fost o idee bună sau nu încă nu m-am hotărât! De ce? Pentru că greul abia acum începe, în orice direcție ai alege să mergi!



19.10 - 20.15 IZVORUL PALTINULUI - PICIORUL PALTINULUI - cruce albastră

   După ce trecem de intersecția cu pârâul și acest traseu secundar noi am hotărât să urmăm în continuare poteca pe care pornisem urmărind marcajul cu cruce albastră. Părea o idee excelentă la fața locului pentru ca era deja 19.15 si poteca șerpuia ușor spre dreapta, printr-o pășune imensă si plană. Ne-am relaxat picioarele după acest traseu obositor pe o piatră de lângă râu. Aici ne-am întâlnit din nou cu familia ce se afla acum puțin in fața noastră, aflați și ei într-un popas scurt. Ne-au dat vestea cu continuarea traseului cum au știut mai bine. Trebuie să urcăm ultima porțiune de pe acest traseu. Pentru că de ce ți-e frică nu scapi, ne ridicăm privirea spre această ultimă culme. Pare că nu se mai termină acest traseu.
   Este ora 19.40 când ne luăm inima-n dinți și ne facem curaj să urcăm la deal.
Poteca urcă susținut, fiind un urcuș mediu ca dificultate. Am mers destul de încet pe această porțiune și cu destule pauze de respiro dar iată că la ora 20.15, după 35 de minute de chin, am trecut de Piciorul Paltinului.
   Priveliștea în apusul soarelui este absolut superbă! Zările se deschid în toate direcțiile iar culmea maiestuoasă pe care am străbătut-o de dimineață se cufundă ușor în întuneric.
Toate bune și frumoase, dar unde este tunelul ce ar trebui să ne ducă la Bâlea ne întrebăm ?!

ora 20.15 - 21.20 PICIORUL PALTINULUI - TUNEL TRANSFĂGĂRĂȘAN - BÂLEA LAC - cruce albastră 

   De pe culmea Piciorul Paltinului, poteca coboară foarte lent, traversând versantul estic al acestui munte. Străbate un sector de vâlcele si bolovani și sfârșește la gura dinspre sud a tunelului Transfăgărășanului.
   Pe această porțiune ne-a prins noaptea și pot spune că a părut că nu se mai termină. Am ajuns până la 45 de elefanți care se tot legănau pe pânza de păianjen... Eram cu siguranță extrem de obosiți după cele 12 ore de traseu dar și pentru că nu știam exact cât mai este de mers. De aceea sper să vă fie util acest articol dacă veți dori să parcurgeți acest traseu.
   La ora 21.05 eram în sfârșit la gura tunelului. Seara, când nu mai sunt așa multe mașini pe șosea, tunelul neluminat este destul de înfricoșător. Am mers cât de repede am putut spre ieșirea din tunel, unde lumina doar luna. Căldarea glaciară Bâlea era cufundată în întuneric și se mai zăreau doar luminițele de la cabană.
   Am fugit spre mașini și ne-am hotărât să luam o masă caldă la Refugiul Bâlea-Tunel pe care îl observasem la intrarea în tunel.
S-a dovedit o alegere foarte inspirată pentru că gazdele ne-au oferit un gulaș de nota 10!
   Refugiul are o zonă de mese foarte confortabilă, cu un șemineu cu lemne ce ardeau pentru o atmosferă perfectă serilor în vârf munte și dimineți cu priveliști absolut spectaculoase. În partea din spate oferă și cazare in paturi duble, suprapuse aflate într-o singura încăpere. Pentru ture ce se termină târziu în noapte poate fi o alegere bună.
   Pentru cei interesați, vă pot oferi câteva informații :
Refugiul Bâlea-Tunel , dl. Emil Bădescu , tel: 0744313207

Sper că informațiile din acest articol vă vor fi de folos!

septembrie, 2016

Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

TRASEE ÎN BREAZA

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.




Ne-am întâlnit cu ursul pe traseu spre Refugiul Coştila

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII BUCEGI Căminul Alpin Buşteni - La Măsurătoarea Urşilor (1310m) - Cimitirul Simbolic (1425m) - Refugiul Coştila (169...