Showing posts with label racos. Show all posts
Showing posts with label racos. Show all posts

Tuesday, July 26, 2016

Vulcanul Racoș - Lacul de Smarald - Coloanele de Bazalt

COMPLEXUL GEOLOGIC RACOȘ

Vulcanul stins Racoş - Cariera de bazalt - Lacul Brazi (Lacul de Smarald)

   Hai să pornim împreună într-o excursie de o zi până în satul Racoş, judetul Braşov.    Aici se ascund niste obiective mai putin vizitate dar în continuă creştere ca popularitate.

   ACCES În satul Racos poţi ajunge pe DN1 din Bucureşti, până la Braşov şi apoi pe DN13 spre Sighişoara şi DJ 131C pentru ultimii 10km până în sat. 
Din Braşov sunt 70km pe care îi poţi parcurge în aproximativ o oră. Din Sighişoara sunt 72km, iar din Rupea, unde poti vizita şi Cetatea Rupea, sunt 20km pe care îi poti parcurge în aproximativ 20 de minute.

     Satul Racoş aparţine comunei cu acelaşi nume, împreună cu satul Mateiaş, din judetul Braşov. Se aflş la capătul vestic al Defileului Oltului Augustin-Racoş, pe calea ferată ce leagă Braşov de Sighişoara. A fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1421.
     Este un sat tipic transilvanean, înconjurat de pajişti superbe. În sat, în zona centrală se află Castelul Sukosd-Bethlen, pe care din păcate nu am apucat sa-l vedem în excursia asta. Traversăm satul pe straduţele lui mici şi ne îndreptăm spre Complexul Geologic Racoș.

   La ieşirea din sat, un drum pietruit ne conduce chiar până la indicatoarele spre Coloanele de Bazalt şi Lacul de Smarald. Se poate ajunge cu maşina chiar până aproape de obiective sau în aproximativ 15 minute de mers pe jos de la ieşirea din sat.
   Cariera de bazalt, aflată în partea sud-estică a complexului, include monumentul naturii "Coloanele de bazalt de la Racoș" . În această zonă sunt cele mai vechi exploatări de bazalt din zona Munților Perşani, care datează din anii 1880-1900.
     Site-ul geologic Racoș reprezintă o arie geologică de importanţă națională şi a fost declarat arie protejată în anul 2006, deși se protejează activ din anul 1960.

   De lângă indicator drumurile se despart. Parcăm mașina şi ne hotărâm să mergem mai întâi spre Coloanele de Bazalt. O luăm spre dreapta pentru aproximativ 5 minute de mers pe jos, unde brusc se deschid pe partea dreaptă stâncile ce alcătuiesc Coloanele de Bazalt.

   După ce le observam mai de aproape şi facem câteva fotografii, ne întoarcem pe drumul pe care am venit până la indicator şi urmăm traseul spre stânga de această dată, până aproape de Lacul de Smarald.

   Lacul Brazi (cum se numește el de fapt) este cea mai noua parte a Carierei Brazi. Lacul a început să se formeze după încetarea activității miniere şi este cunoscut pentru culoarea lui verde smarald. Putem observa peretele sud-vestic ce înconjoară lacul, cu o lungime de 300m şi înalt de 50m, care marchează versanții verticali ai excavației miniere. Curgerile bazaltice din zonă au mai multe forme, cum ar fi coloane verticale, curgeri orizontale, lave cordate şi microcoloane orizontale, secționate de frontul vertical de exploatare minieră, având aspectul de "pavaj vertical".

   În scurt timp ajungem aproape de lac, iar culoarea de smarald ne fură cel puțin un zâmbet şi un wow! Este mult mai mare şi mai colorat decât am crezut. Urmăm potecuța până aproape de apă. Au fost şi câțiva curajoși care s-au răcorit în apa rece a lacului în ziua caniculară în care am fost noi. Lacul apare ca un miraj între stâncile gri de bazalt şi cred că este unul dintre cele mai frumoase şi deosebite lacuri de la noi din ţară. Lacul s-a format prin adunarea de ape de la ploi şi topirea zăpezilor şi depășește 10 metri adâncime.
   Se poate merge în jurul lui pe o potecuță puțin bătută de pașii curioșilor. Lacul ne-a întrecut cu siguranță așteptările şi arata cu mult mai spectaculos în realitate decât se vede în fotografii.
   Motivul principal al excursiei noastre a fost vizitarea Vulcanului Stins de la Racoș. Din fericire l-am lăsat la urmă pentru că a fost partea cea mai spectaculoasa a excursiei, cu toate că, din greşeală am trecut pe lângă el pentru că nu ni s-a părut foarte bine marcat şi l-am ratat.
   După un mic picnic pe care ne-am hotărât să-l luăm la umbra unei sălcii bătrâne, am luat mașina pe drumul pietruit înapoi spre vulcan. Am intuit cam pe unde ar putea fi, uitându-ne pe deal spre o rocă roșiatică, ce răsărea ca un turn peste pajiștile verzi din zonă. Am parcat mașina în dreptul unui punct de informare şi se pare că am nimerit exact unde trebuia.


Am urmat potecuța prin iarbă şi în 5 minute de urcat dealul, am ajuns în dreptul vulcanului.

   Cariera Hegheș este o carieră de exploatare a scorei bazaltice (zgură) şi face parte din faza vulcanică recentă din zona Racoș.
   La prima vedere te așteaptă aceasta rocă impresionantă, dar stai să te apropii mai mult. Se deschide în faţa ta craterul vulcanului, o mare de rocă roșie, care îți dă impresia că ești pe Marte. Din loc în loc vegetația apare de un verde ireal peste pământul roșu-cărămiziu.
Impactul este uriaș. Şi de această dată suntem uimiți de suprafața vulcanului, care este mult mai mare ca suprafață şi mai impunător decât în fotografiile găsite pe internet, care ne-au făcut curioși să venim până aici să-l vizităm.







   Fericiți şi cu memoria telefonului plină de fotografii, plecăm spre casă. Parcă nici drumul înapoi spre Bucuresti nu mai pare așa de aglomerat, fiind foarte mulțumiți de această excursie de duminică.
   În zonă mai puteți vizita și Cetatea Rupea dacă vă mai rămâne puțin timp. Puteți accesa aici  link-ul oficial, unde puteți găsi mai multe informații despre cetate și zona în care se află.

   Daca ideea acestei excursii vă surâde, nu ezitați să mergeți, deoarece Complexul Geologic merită vizitat cu siguranță.
   Dacă aveți orice fel de întrebări despre această postare şi nu numai, le aștept cu drag.

Aveți aici si o hartă a zonei Racoș.

A - Cariera de bazalt - Coloanele de bazalt
B - Cariera Brazi - Lacul de smarald
C - Cariera Hegheș - Vulcanul Racoș

i
ulie, 2016


Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

TRASEE ÎN BREAZA

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.


Ne-am întâlnit cu ursul pe traseu spre Refugiul Coştila

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII BUCEGI Căminul Alpin Buşteni - La Măsurătoarea Urşilor (1310m) - Cimitirul Simbolic (1425m) - Refugiul Coştila (169...