Halta Păuşa (294m)- Mănăstirea Stânişoara (723m)
- Halta Păuşa (294m)
Marcaje:
la urcare şi 
la coborâreDiferenţa de nivel: 651m
Distanța: 15,1 km
Dificultate: uşor
Stare marcaje: bună
Sezonalitate: tot timpul anului
Surse de apă: izvor la Cabana Valea Mărului, izvor la Mănăstirea Stânişoara
Semnal telefon: fără semnal sau semnal foarte slab pe 90% din traseu (Orange)
PARCUL NAŢIONAL COZIA
Pictura interioară a fost realizata în anul 1948, de zugravul Dumitru Belizarie şi de elevul său.
Mănăstirea Stânişoara - Halta Păuşa - 2,45h bandă albastră
Coborâm încetişor şi ajungem în aproximativ 20 de minute de la plecarea de la mănăstire la râu. Suntem în Valea Seacă şi vom traversa Pârâul Gardului. Nu este amenajat niciun poduleţ, dar traversarea nu este dificilă.
După ce am trecut râul, vedem poteca în continuare, numai că suntem miraţi că urcă, în loc să fie la vale. Sperăm să nu fie o urcare lungă şi obositoare.
Pauza de la punctul de belvedere a durat cam 15 minute, după care ne-am continuat drumul. Ajungem la scurt timp după plecare la "Grota din Cale", un loc unde sunt câteva icoane. Facem o poză şi mergem mai departe. 
Mai departe, ţinem drumul drept până ajungem la o intersecţie. Bine, ne dăm seama că e o intresecţie doar pentru că sunt multe săgeţi de direcţie pe pomi. Altfel, drumul pe care mergem este drept.
După o oră şi 15 minute de la plecarea de la mănăstire am ajuns la un refugiu. Aici se pare că este încă o intersecţie de trei trasee, toate marcate corespunzător în apropierea adăpostului.
Dacă staţi mai mult în zonă, vă recomand să mergeţi să vizitaţi Mănăstirea Turnu care, personal, mi s-a părut interesantă.
TRASEE ÎN MUNŢII IEZER-PĂPUŞA
TRASEE ÎN MUNŢII SIRIU
TRASEE ÎN MUNŢII VRANCEI
EXCURSII
Harta Strava: Păuşa - Manastirea Stânişoara | Hike | Strava
TRASEU
Am ales acest traseu scurt pentru o zi de iarnă când se întunecă mai rapid. Este a doua oară când ajungem la Mănăstirea Stânişoara, iar prima dată când am mai fost pe aici, am ajuns chiar la Vârful Cozia, prin 2015.
Azi vom face un traseu uşor, care pleacă chiar din Halta Păuşa, unde am găsit o pensiune superbă (Casa Sohia Maria), în care care am stat.
Pensiunea este situată la 100 de metri de halta Păuşa (Căciulata) de unde porneşte traseul propriu-zis.
Ne-am folosit de harta de la https://muntii-nostri.ro/ pe care am studiat-o puţin înainte şi am ales să facem un traseu circuit.
Nu uitaţi că pe munte, oricât de scurt ar fi traseul pe care îl alegeţi, trebuie să vă echipaţi corespunzător condiţiilor meteo şi să alegeţi un traseu potrivit condiţiei dvs. fizice.
Se găsește în partea central-sudică a Carpaților Meridionali. Limitele parcului se suprapun peste partea de est a Munților Căpățânii, întregul masiv al Masivului Cozia și peste partea de sud-est a Munților Lotrului. Întreaga suprafață de 17.100 ha a parcului se află în județul Vâlcea.
Aria naturală se întinde în partea estică a județului Vâlcea (aproape de limita de graniță cu județul Argeș), pe teritoriile administrative al orașelor Brezoi și Călimănești și pe cele ale comunelor Berislăvești, Perișani, Racovița și Sălătrucel și este străbătută de drumul național DN7, care leagă municipiul Râmnicu Vâlcea de orașul Tălmaciu.
Intrarea in Parcul Naţional Cozia costă 5 Ron de persoană şi se plăteşte la intrarea pe traseu la unul din reprezentanţii parcului.
Pe un stâlp de electricitate de pe partea dreaptă a drumului vedem intersecţia marcajelor cruce albastră şi bandă albastră.
Acum că ne-am înscris pe traseul dorit, pornim cu adevărat la drum. Asfaltul mai este prezent până la ultimele case, după care se face intrarea oficială în Parcul Naţional Cozia.
După 1,45h de mers, dăm de asfalt... "Pe bune?" Ne-am gândit că accesul spre mănăstire a fost modenizat, de când n-am mai fost pe aici, căci sunt şi ceva indicatoare noi.
După curbă, apare Mănăstirea Stânişoara în vale şi până să coborâm spre ea, facem câteva poze din acest loc.
Mănăstirea Stânişoara este o mănăstire ortodoxă aflată pe versantul muntelui Cozia. Până în secolul al XVIII-lea, mănăstirea a fost numita "Nucet", după această dată ea fiind numită "Stânişoara", de la stânele de oi prezente în aceste locuri înalte.
Aşezamântul monahal de la Stânişoara este unul deosebit de retras, la acesta ajungându-se destul de greu. Monarhii din obşte duc o viaţă duhovnicească aproape pustnicească, petrecând în rugăciune, în slujbe de toată noaptea, nemâncând carne şi gospodărindu-se singuri.
Biserica cea mare, închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, este o constructie masivă din piatră, având o turla mare, pe naos. Naosul si pronaosul formează un singur spatiu mare, iar pridvorul este deschis, fiind sustinut de patru coloane din piatră, sculptate în partea superioară. Biserica este acoperita cu tablă.Aria naturală se întinde în partea estică a județului Vâlcea (aproape de limita de graniță cu județul Argeș), pe teritoriile administrative al orașelor Brezoi și Călimănești și pe cele ale comunelor Berislăvești, Perișani, Racovița și Sălătrucel și este străbătută de drumul național DN7, care leagă municipiul Râmnicu Vâlcea de orașul Tălmaciu.
Intrarea in Parcul Naţional Cozia costă 5 Ron de persoană şi se plăteşte la intrarea pe traseu la unul din reprezentanţii parcului.
Halta Păuşa - Mănăstirea Stânişoara - 2h - cruce albastră
Vom porni traseul de azi exact din Halta Păuşa, la care se ajunge uşor şi dacă veniţi cu maşina.
Din gară încep să apară marcajele, iar noi vom urmări marcajul cruce albastră spre Mănăstirea Stânişoara. Urcuşul am ales să îl facem pe acest traseu, pentru că ştiam că este un drum forestier mai uşor de urcat (pe care se poate urca şi cu o maşină de teren, dacă aveţi aprobare) şi voiam să verificăm starea zăpezii în acelaşi timp.
spre Mănăstirea Stânişoara. Urcuşul am ales să îl facem pe acest traseu, pentru că ştiam că este un drum forestier mai uşor de urcat (pe care se poate urca şi cu o maşină de teren, dacă aveţi aprobare) şi voiam să verificăm starea zăpezii în acelaşi timp.Indicatoarele din gară ne conduc pe sub pod, după care traversăm râul pe podeţ. Vom merge pe partea dreaptă a râului, în urcare uşoară pe drum asfaltat.
şi bandă albastră.Noi vom urma drumul înainte, urmând să ne întoarcem în acest punct la finalul traseului, pe poteca marcată cu bandă albastră., prin pădure.
, prin pădure.
Vedem bariera, indicatoarele spre Stânişoara, o hartă cu traseele marcate, iar drumul devine forestier.
Achităm taxa de intrare în parc (5Ron) la unul dintre reprezentanţii parcului, care ne aşteaptă acolo şi pornim pe traseu. Avem parte de vreme bună, iar de zăpadă încă nu am dat.
Drumul forestier şerpuieşte prin pădure, iar noi mergem agale, în urcare uşoară. Acest drum forestier are aproximativ 7 km aşa că ne aşteptăm la vreo 2 ore de urcuş uşor.
Am observat în Parcul Cozia o mulţime de locuri amenajate cu bănucuţe şi masuţe pentru turişti, apoi trecem pe lângă un baraj unde facem o scurtă pauză să admirăm o mică deltă care s-a format.
După vreo oră de mers ajungem la Cabana Valea Mărului. Nu era nicio mişcare pe acolo, aşa că nu am făcut pauză, decât puţin mai sus la o troiţă cu izvor.
Drumul este marcat în totalitate, nu sunt intersecţii, aşa că nu există sansa de a vă rătăci.
La un moment dat, când am mai câştigat altitudine, a apărut şi ceva zăpadă, dar nu ne-a deranjat în niciun fel, mai ales pentru că nu era foarte mare.
După ce am trecut de prima curbă însă, am realizat că asfaltul este pus doar în acea curbă, în care probabil este mai greu de urcat iarna cu maşina.
Ajungem curând în Poiana Stânişoara la aproape 750m altitudine, de unde vedem crestele stâncoase ale Coziei în departare.
Mai mergem 5 minute pe lângă nişte terenuri cultivate şi ne dăm seama că mai avem puţin şi ajungem la mănăstire.
După curbă, apare Mănăstirea Stânişoara în vale şi până să coborâm spre ea, facem câteva poze din acest loc.
Mănăstirea Stânişoara este o mănăstire ortodoxă aflată pe versantul muntelui Cozia. Până în secolul al XVIII-lea, mănăstirea a fost numita "Nucet", după această dată ea fiind numită "Stânişoara", de la stânele de oi prezente în aceste locuri înalte.
Aşezamântul monahal de la Stânişoara este unul deosebit de retras, la acesta ajungându-se destul de greu. Monarhii din obşte duc o viaţă duhovnicească aproape pustnicească, petrecând în rugăciune, în slujbe de toată noaptea, nemâncând carne şi gospodărindu-se singuri.
Pictura interioară a fost realizata în anul 1948, de zugravul Dumitru Belizarie şi de elevul său.
Mănăstirea mai păstrează, ca odoare de preţ, cateva icoane vechi aduse de la Sfântul Munte Athos de călugării Sava si Teodosie, precum şi un "antimis", dăruit acesteia de Mănăstirea Cozia, în anul 1809. (sursa: crestinortodox.ro).
Facem o pauză de jumătate de oră la mănăstire, timp în care mai vin şi alţi turişti. Mâncăm ceva şi ne odihnim în curte, pe o băncuţă. Este un loc cu o energie interesantă, linişte şi pace, aşa că ne simţim bine aici.
Înainte să intrăm, am văzut pe gardul mănăstirii indicatoare de direcţie şi ne vom orienta cu ajutorul acestora, pentru că nu există semnal la telefon (Orange) pe tot acest traseu.
Ne-am gândit încă de la plecare să coborâm pe un alt traseu pe care l-am ochit pe hartă, iar acum văzând că nu este zăpadă foarte mare şi că potecile sunt bătătorite, vom încerca traseul marcat cu bandă albastră la coborâre. Este prima dată când vom merge pe aici, aşa că nu ştim deocamdată cum va fi.
la coborâre. Este prima dată când vom merge pe aici, aşa că nu ştim deocamdată cum va fi.Mănăstirea Stânişoara - Halta Păuşa - 2,45h bandă albastră
Pornim la coborâre, sau cel puţin aşa am crezut în acel moment. Urmăm direcţia indicată de săgeată şi avem noroc cu urmele celor care au plecat înaintea noastră. În prima fază vom urma traseul marcat cu cruce roşie
, spre Mănăstirea Turnu. Pe harta Munţii Noştri prima porţiune de drum apare ca potecă, dar fără marcaj. Acest traseu este marcat, aşa că suntem pe drumul cel bun.
, spre Mănăstirea Turnu. Pe harta Munţii Noştri prima porţiune de drum apare ca potecă, dar fără marcaj. Acest traseu este marcat, aşa că suntem pe drumul cel bun. După vreo 200 de metri de mers poteca se bifurcă, iar noi vom merge spre stânga, în coborâre uşoară.
Pârâul ce se aude în apropiere, Pârâul Gardului, formează o cascadă în amonte, iar pentru a ajunge la ea, în această bifurcaţie, trebuie să mergeţi spre dreapta, pe potecă marcată cu punct roşu. Noi nu am mai vrut să vedem cascada, aşa că ne continuăm drumul.
 |
| Plecarea de la mănăstire şi curba spre stânga |
 |
| se vede continuarea potecii, aşa că vom traversa râul |
Cu toate astea, urmăm poteca vizibilă în urcare uşoară pentru aproximativ 30 de minute. Poteca este construită pentru a nu apărea accidente şi este marcată din loc în loc.
Ultimul urcuş ne asuce într-o trecătoare printre stânci, unde găsim şi o băncuţă.
De lângă băncuţă, puteţi urca pe stânca din apropiere, unde paşii drumeţilor au tocit piatra, pentru a ajunge în punctul de belvedere de unde aveţi o panoramă de 360 de grade.
Pe harta Munții Noștri acest loc este marcat cu o steluță și apare o potecuță ce se desprinde din drumul principal.
De la punctul de belvedere se întrezărea continuarea traseului pe versantul de vis-a-vis, aşa că ne aşteptam să urcăm din nou. Şi asta facem, doar că urcarea este lină.
Am recunoscut acest loc din tura pe care am făcut-o acum ceva timp, căci pe aici am coborât pe pe traseul care vine de la Vârful Cozia, pe la Refugiul Turneanu.
Trecem rapid de indicatoare şi ne continuăm drumul, de această dată mergând lejer, pe curbă de nivel.
În zona asta am văzut nişte căprioare superbe care au fugit în pădure când ne-au auzit, dar am avut parte şi de o sperietură. Am auzit nişte sunete ritmice de animale, cu toate că nu ne-am dat seama de unde vin. Ne-am cam grabit puţin după asta, până ne-am îndepărtat de ajuns şi n-am mai auzit nimic.
Avem banda roşie, care merge spre Mănăstirea Turnu, crucea galbenă, care merge spre Poiana Nuceţel şi Castrul Roman de lângă Olt şi banda albastră, care merge spre Păuşa, locul de unde am început traseul de azi.
Bineînţeles, noi vom urma bandă albastră spre Halta Păuşa, urmărind marcajele. Poteca pe care vrem să o urmăm noi este prima din stânga. Continuăm.
Mult aşteptata coborâre se vede în sfârșit! Şi după cum ne aşteptam, urmărind pe hartă, nu mai este mult până în Păuşa.
spre Halta Păuşa, urmărind marcajele. Poteca pe care vrem să o urmăm noi este prima din stânga. Continuăm.
Continuăm să urcăm... Asta am vrut să zic...
Am mai prins noi trasee în care în loc să cobori pe traseul de coborâre mai urci, dar parcă ca ăsta n-am mai prins. Practic nu am pierdut din altitudine mai deloc. Au fost două porţiuni scurte de coborâre, dar cam atât. În rest, am urcat încontinuu şi, la un moment dat, am ajuns pe Vârful Păuşa, la 639 m altitudine.
Deodată, apare o vale destul de abruptă, aşa cum era de aşteptat, şi suntem siguri că în sfârşit coborăm. Nu de alta, dar mai e puţin şi se întunecă.
Marcaje sunt, se pot vedea cu uşurinţă, până într-un punct când va trebui să fiţi atenţi, deoarece poteca marcată merge spre dreapta. Vă daţi seama dacă urmăriţi marcajele, plus câteva X-uri desenate cu portocaliu. Drumul pare că merge înainte, dar poteca merge în dreapta, aşa că urmăriţi marcajele cu atenţie.
De la adăpost am facut aproximativ 1,30h până jos în Păuşa. Deci, per total, "coborârea" a fost mai lungă ca urcarea.
 |
| Harta traseului |
Dacă staţi mai mult în zonă, vă recomand să mergeţi să vizitaţi Mănăstirea Turnu care, personal, mi s-a părut interesantă.
Mănăstirea Turnu se află așezată pe malul stâng al Oltului la circa 2 km amonte a ctitoriei lui Mircea cel Bătrân, Mănăstirea Cozia, pe teritoriul orașului stațiune Călimănești.
Denumirea îi este dată de la un turn aflat pe stânca numită "Piscul lui Teofil", turn construit de legiunile romane din Castrul Arutela în secolul al II-lea.
Inițial, i s-a zis "Schitul de după turn", apoi "Schitul Turnu" și în cele din urmă denumirea actuală de "Mănăstirea Turnu".
Complexul mănăstirii Turnu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2015. (sursa:wikipedia)
Inițial, i s-a zis "Schitul de după turn", apoi "Schitul Turnu" și în cele din urmă denumirea actuală de "Mănăstirea Turnu".
Complexul mănăstirii Turnu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2015. (sursa:wikipedia)
 |
| Mai puteţi admira Oltul de pe malul mai puţin aglomerat, în apropierea Mănăstirii Turnu |
 |
| Sau puteţi face încă un traseu uşor pentru a admira Cascada Lotrişor |
Traseu spre Cascada Lotrişor îl puteţi găsi pe acest blog, aici.
Sper că acest articol vă ajută în cazul în care vreţi să parcurgeţi acest traseu, iar dacă aveţi întrebări, le aştept în secţiunea de comentarii.
Cărări cu soare vă doresc!
februarie, 2021
Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil
TRASEE ÎN MUNŢII APUSENI
TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI
TRASEE ÎN BREAZA
TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI
TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI
TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI
TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII
TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI
TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ
TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII
TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI
TRASEE ÎN MUNŢII COZIA
TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII GILĂULUI
TRASEE ÎN MUNŢII GROHOTIŞULUI
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI
TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA
TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI
TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN
TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI
TRASEE ÎN MUNŢII PERŞANI
U Vulcanul Racoș - Coloanele de Bazalt - Lacul de Smarald
U Vulcanul Racoș - Coloanele de Bazalt - Lacul de Smarald
M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg
TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru
TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI
TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru
TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI
TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU
TRASEE ÎN MUNŢII SIRIU
TRASEE ÎN MUNŢII VRANCEI
EXCURSII
YOUTUBE VIDEOS:
Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.
TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.
SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.
GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:
TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.
TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.
TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.
NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.
.jpeg)
