Am ajuns în Munţii Vrancei !

TRASEU ÎN PARCUL NATURAL PUTNA-VRANCEA

Satul Coza (474m)- Strâmtura Cozei (540m) - Groapa cu Pini (790m) - Stâna Cârnituri (1340m) - Şaua Geamăna (1496m)

Durata de parcurgere:

Urcare

Sat Coza - Groapa cu Pini - 2h - 

Groapa cu Pini - Stâna Cârnituri - 1,40h - 

Stâna Cârnituri - Şaua Geamăna - 1h - 

Coborâre

Şaua Geamăna - Coza - 4h

Diferența de nivel: 1016m

Dificultate: mediu

Stare marcaje: bună

Sezonalitatea: mai - septembrie (iarna pericol de avalanșă)

Surse de apă: La 10 minute de Şaua Geamăna

TRASEU
Am acceptat invitația prietenilor noștri de la MontanYard şi am plecat pentru prima oară spre Parcul Natural Putna-Vrancea. Vom urma un traseu popular în acești munți, totuși nu foarte cunoscut. Traseul este mediu ca dificultate, dar are porțiuni greu accesibile pe vreme rea, pe ploaie sau iarna.

*Cu toate că noi am urmat un alt traseu de coborâre, cel marcat cu punct galben, vă recomand să alegeți aceeași rută pentru coborâre, pe traseul marcat cu banda roșie.
Intuiesc că întoarcerea pe același traseu ar dura aproximativ 4 ore.
*Traseul marcat cu punct galben este foarte lung şi se merge în mare parte pe un drum forestier. Noi am dus mașinile, dinainte să plecăm pe traseu, până la jumătatea drumului forestier, lângă o barieră, dar a fost un drum destul greu de parcurs chiar și cu mașina.
Așa că vă recomand să nu vă aventurați, căci e foarte posibil să vă prindă noaptea !


Diferența de nivel pe acest traseu este de peste 1000m, ceea ce înseamnă că trebuie să fiți obișnuiți cu traseele mai lungi pentru a putea ajunge în Şaua Geamăna.
Cu toate astea, acest traseu nu prezintă un grad de dificultate crescut, încât să vă pună în dificultate. Există, însă, şi unele porțiuni care, datorită terenului nisipos şi a înclinării suprafeței, necesită atenție sporită.
Trebuie să fiți echipați corespunzător pentru un traseu cu porțiuni expuse, să aveți încălțări adecvate, haine pentru drumeție, căci diferența de nivel este mare și temperaturile pot varia, precum și doi litri de apă și mâncare.

MUNŢII VRANCEI

"Țara Vrancei" are o individualitate aparte, datorită faptului că este un teritoriu mai greu accesibil, din cauza configurației reliefului.

Munții Vrancei se încadrează în latura externă a grupei de Curbură a Carpaților Orientali,

laolaltă cu Munții Brețcului și Munții Buzăului, alcătuind sectorul estic.

Priviți în ansamblu, acești munți sunt alcătuiți din două flancuri montane, cu orientări opuse și extindere diferită: unul răsăritean şi altul apusean. Ele se îmbină pe un aliniament major ce se întinde între Muntele Lepșa (1390m), la nord, şi Culmea Pietrele Înșirate (1476m), la sud. Munţii Vrancei au înălţimi mai mari de 1100m, culminând la 1785m în Vârful Goru.

Formațiunile geologice ale acestui masiv sunt afectate sensibil de deformări tectonice: falii, flexuri, decroșări. Mișcările seismice sunt deosebit de frecvente în zona Vrancei. Acestea își au originea în marile energii degajate de dinamica unor micro-plăci litosferice ce se conjugă în fundamentul Carpaților Curburii. Activitatea tectonică a întregului edificiu muntos vrâncean se face remarcată prin mișcări actuale lente, pozitive, cu intensitate cuprinsă între 2,0 şi 4,0 mm/an.

ACCES
Din București am urmat ruta Buzău - Focşani - Tulnici - Păulești - Satul Coza. Am ajuns în Tulnici în aproximativ 3 ore şi jumătate, iar de acolo am făcut stânga spre satul Coza, urmând marcajul bandă roșie, chiar din șoseaua națională 2D.
După ce intrăm în sat, vom urmări marcajul şi vom merge cu mașina până se va termina asfaltul. Traseul este marcat de curând şi toate marcajele sunt noi, dar trebuie să-l urmăriți cu atenție la intersecții.

PORNIM ?
Înaintăm cât se poate pe drumul forestier şi parcăm pe marginea drumului, în punctul în care ni s-a părut că nu mai putem merge cu mașina. Apoi, ne echipăm şi pornim în urmărirea marcajului bandă roşie.
În prima parte vom urma cursul râului Coza, un afluent principal al Putnei, pe partea stângă a lui.

Râul Coza, cu un bazin de 51km2, se formează din Pârâul Mioarele şi Pârâul lui Toader, delimitând la sud Muntele Coza. Confluența cu Putna are loc pe teritoriul comunei Tulnici, la aproape 450m altitudine. Sectorul inferior al acestui afluent este folosit în prima parte a acestui traseu, până în punctul "Strâmtura".
Spre "Strâmtură" ne îndreptăm şi noi, mergând agale pe malul râului.
Vom trece peste apă la un moment dat, pe un poduleț improvizat din câțiva bușteni, iar apoi continuăm să mergem pe partea dreaptă a râului, pe o potecuță largă.

Partea cea mai interesantă a traseului presupune traversarea acestei porțiuni înguste, pe o potecuță aproape inexistentă şi alunecoasă, pe malul drept al râului. În unele locuri nici nu se vede poteca şi suntem atenți la fiecare pas. Adrenalina acompaniată de frumusețea acestui loc ne bucură şi ne arată unicitatea acestui pasaj spectaculos.

Prin acest sector, trecem prin niște poienițe în care poteca parcă se pierde, dar găsim marcaje din loc în loc, pe stâncă. Urmează alte câteva traversări prin zone instabile, dar reușim să trecem peste toate fără să ne udăm.

Găsim un baraj, iar poteca este în continuare pe partea dreaptă, pe valea înclinată, în apropierea râului 

Urmărim marcajele cu mare atenție, iar la un moment dat, traseul nostru marcat cu banda roşie, va face o curbă spre dreapta, unde va trebui să urcăm o porțiune spectaculoasă, printr-un grohotiș fin, alunecos.
"Nisipurile mișcătoare", nu ne fac mari probleme, iar urcușul este intens, dar scurt.
Aceasta este rocă sedimentară friabilă (fliş) caracteristică Munţilor Vrancei. În urma acțiunii apelor repezi ale râului, cursul acestuia de-a lungul timpului s-a adâncit, asemenea unei fresce, iar roca se dezintegrează în anumite porţiuni.

Pe acest povârniș accentuat există pericol de alunecare în condiții de umiditate, însă dificultatea urcușului este concurată de aspectul original al abrupturilor mărginașe albiilor: ziduri ciclopice, turnuri, suprafețe stâncoase policrome, creneluri etc., încântând ochii şi făcându-ne să scoatem telefoanele pentru poze.

În continuare, poteca ne conduce spre pădure, traversând poienițe mai mari şi mai mici, care ne îmbie la pauze din loc în loc. Pătrundem încet în intimitatea Masivului Coza şi, în același timp, în zona montană propriu-zisă.
Traseul este bine marcat, așa că urmăriți cu atenție marcajele. Nu sunt foarte dese, dar sunt vizibile din loc în loc. Potecuța este destul de clară, ușor de urmărit şi, în mare parte, urcușul nu este foarte solicitant. 

După aproximativ două ore de mers, ajungem într-o poiană largă, în dreptul unei gospodării abandonate, unde facem și prima pauză de masă. Am citit că ar fi trebuit să fie un izvor pe aici, dar nu l-am căutat.

După binemeritata pauză, vom traversa poiana în urcare, pe Dealul Doagelor şi ne vom continua urcarea prin pădurea rară. În zece minute de la plecarea din poiană vom ajunge într-un punct unde ne vom intersecta cu un drum forestier, pe care îl vom traversa perpendicular.
În acest punct suntem deja la 790m altitudine, în apropierea rezervației Groapa cu Pini. Găsim un panou informativ în apropiere, precum și un stâlp cu marcaje, puțin mai sus, în poiană.

Groapa cu Pini este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic și peisagistic) situată în județul Vrancea, pe teritoriul administrativ al comunei Tulnici. Aria naturală cu o suprafață de 11,10 hectare se află în Munții Vrancei, în partea nord-vestică a județului Vrancea și cea sud-vestică a satului Coza, în bazinul superior (versantul drept) al văii Coza și este inclusă în Parcul Natural Putna - Vrancea.

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) și reprezintă un afloriment (un abrupt în versantul drept al râului Coza), unde în stratele de rocă sedimentară sunt semnalate depozite de faună fosilă. (wikipedia.com)

Jum

Din acest punct, ne îndreptăm spre Stâna Cârnituri, următorul punct de reper pe acest traseu. Ne găsim în capătul răsăritean al Dealului Zmeurişului şi îi vom urma creasta, urcând în reprize, prin pădurea rară. Poteca este lată, evidentă, marcată din loc în loc, iar urcuşul este susţinut în prima parte. Câştigăm rapid altitudine şi ne bucurăm de umbra pădurii.

Urmează o porțiune mai lină, într-o mică deschizătură a pădurii, de unde vedem și o panoramă a zonei.
Apoi, vom ajunge într-o zonă cu stâncării, urmând să trecem printr-o pădure deasă de conifere, ca printr-un tunel întunecat. Urcăm mai abrupt în ultima parte, dar nu este o porţiune lungă.
Marcajul bandă roşie este prezent din loc în loc, dar destul de rar şi trebuie urmărit cu atenție.

La ieșirea din pădure, ajungem pe o coamă a muntelui de unde se deschide o panoramă impresionantă a masivelor muntoase, dar mai cu seamă a zonei deluroase vrâncene.
Înaintăm încă puțin, pe această porțiune, până în apropierea Stânei Cârnituri (1340m).
Aici vom face o pauză mai lungă pentru a admira întreaga zonă.

Către răsărit putem vedea depresiunea subcarpatică mărginită la exterior de aliniamentul deluros străpuns de Râul Putna, unde se observă case în depărtare din satele Păulești, Tulnici, Negrilești, Spinești şi Boldeni. În plan îndepărtat se profilează Măgura Odobești (996m) şi întinsurile din Moldova sudică. La sud, peste Valea Cozei, se înalţă Culmea Muntișoarele şi Dealul Tichertu. Mai departe, culmile Verdelui, Pietrosului şi Zboinei Frumoase, cu prelungirea ei, Lapoşu.

După o pauză de 20 de minute, vom urca mai sus de stână, în sensul firesc de mers şi vom pleca spre Şaua Geamăna. Lăsând stâna în vale, urmărim din nou marcajul bandă roşie cu atenţie. Traseul nostru trece pe partea cealaltă a coamei, mergând spre dreapta.

În continuare, vom străbate o fâșie îngustă de molidiş, mergând lejer, pe curbă de nivel. Poteca este lată, dar găsim mulți arbori căzuți care blochează poteca. Trecem peste ei destul de uşor, totuşi.

Ajungem rapid într-o altă deschizătură a pădurii, pe care o traversăm uşor. Mai facem o pauză de admirat panoramele ce se deschid pe ambele părți ale coamei şi ne continuăm drumul spre Şaua Geamăna. Către dreapta, pe versantul opus, putem vedea nenumărate cărări făcute de oi, rânduite până la stâna din Golul Roibului.

Trecem pe sub vârful crestei crenelate din stânga, pe sub punctul numit "Turnurile Cozei" şi intrăm din nou în pădure.

Poteca merge lin, într-o urcare ușoară prin pădure şi în aproximativ 20 de minute ajungem în Şaua Geamăna, unde găsim şi un stâlp cu plăcuțe indicatoare. Pășunea este dominată la apus de vârful piramidal Cristianu (1629m), altitudinea maximă a Cozei.

Şaua Geamăna (1496m) este cea mai îngustă curmătură de pe traseele montane vrâncene marcate. Acesta este punctul maxim al ascensiunii noastre de azi, așa că merităm o pauză de masă. Până în acest punct noi am făcut aproximativ 5 ore, cu pauze.

! Recomandarea mea personală este ca traseul de întoarcere să fie același ca la urcare. Intuiesc că coborârea va dura mai puțin, în jur de patru ore, până în punctul de unde am pornit.

Noi am urmat un alt traseu pentru a coborî, cu mențiunea că înainte de a pleca pe traseu am lăsat jumătate din mașini pe drumul forestier ce pleacă din Coza, pe traseul marcat cu punct galben, undeva la 10 kilometri de sat. Drumul este accidentat şi nu vă recomand să mergeţi cu maşini cu garda joasă ! Este, deasemenea, destul de lung şi se merge în mare parte prin pădure, pe drum forestier.

Vom continua să mergem pe traseul marcat cu banda roșie, în coborâre pe o pantă alunecoasă, din cauza rocilor fărâmițate, până la un izvor. (10 minute până în punctul numit "la Uluce") 

De la "Uluce" se merge ușor spre dreapta, prin mulțimea cărărilor făcute de oi şi intră, pentru puțină vreme, într-o pădure rară de molid, marcajul de pe copaci putând fi urmărit cu ușurință. Poteca este expusă, iar în caz de umiditate sau ploaie poate fi alunecoasă.

Ajungem apoi în Golul Cozei, care este extins pe aproape întregul versant sudic al muntelui şi coborâm diagonal stânga, accentuat, spre stâna Hăuleştilor, care se vede în vale.

Mergem relaxat, de-a lungul plaiului pitoresc, încă vreo 20-30 de minute, până în punctul "Golici" (Golul Cozei). Pajiștea "Golici" îmbracă o înșeuare accentuată, cu o altitudine minimă de 1360m, iar în mijlocul ei, baciul Necula Săcăluș, din satul Hăulișca, a avut o stână ce îi poartă numele. De aceea, locului i se mai spune "La Săcăluș".

Continuăm să mergem pe această potecă lată prin pajiște, până ne vom intersecta cu traseul marcat cu punct galben.

De aici, vom merge pe un drum forestier, în prima parte destul de abrupt, coborând rapid prin pădure. Marcajul este rar, dar prezent din loc în loc. Vom ajunge la un moment dat la o intersecție cu un alt drum forestier, unde găsim şi indicatoare.

Urmăm în continuare marcajul punct galben până într-un alt punct, în care găsim indicatoare care ne abat din drumul nostru, pentru a vedea Cascada din Horn. Facem dreapta spre cascadă, iar acest drum va adăuga 30 de minute dus-întors timpului nostru de coborâre. Pentru a ajunge la cascadă, din drumul forestier vom intra cinci minute în pădure. Este amenajat şi un loc de popas, cu o măsuță şi două băncuțe.

Cascada din Horn

Mai departe, ne întoarcem din nou la intersecție şi mergem înainte, urmând drumul forestier până găsim mașinile. Pe această porțiune, n-am mai documentat traseul, pentru că ne-a prins noaptea şi ne-am grăbit să ajungem la mașini cât mai repede posibil. Tot ce pot să spun e că acest drum ni s-a părut interminabil, iar în total, traseul nostru s-a întins pe 26 de kilometri. Alte puncte de interes nu mai sunt pe acest drum, așa că am urmat cu atenție marcajul, pentru a nu ne rătăci la vreo intersecție. Semnal la telefon nu este pe această porțiune, astfel că harta pe telefon va fi imposibil de urmărit.

Sper că aţi găsit informații utile în acest articol, iar dacă veți alege să parcurgeți acest traseu şi aveți întrebări, nu ezitați să le postați în secțiunea de comentarii.

Până la următorul traseu, cărări cu soare vă doresc !

Mulţumiri MontanYard !

*Articolul conţine pasaje din colecţia de cărţi Munţii Noștri, volumul Munţii Vrancei, de Florin Roman, editura Sport-Turism, 1989

Mai, 2020

Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,

clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:

U - Traseu ușor

M - Traseu mediu

D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII APUSENI

U Gheţarul Focul Viu - Vârful Piatra Galbenei

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

U Azuga - Canton Limbăşelu - Cabana Gârbova - Drumul Tunului

M Azuga - Creasta Baiului - Sinaia

M Bușteni - Culmea Zamora - Gara Azuga

TRASEE ÎN BREAZA

U Breaza - Crucea De Pe Gurga - Trovanţii 

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

U Bușteni - Cascada Urlătoarea - Bușteni

U Bușteni - Gura Diham - Cabana Diham - Cabana Poiana Izvoarelor

U Hotel Peștera - Șaua Cocora - Hotel Piatra Arsă

U Hotel Peștera - Vârful Pietrosu - Şaua Lăptici

U Camping Zănoaga - Lacul Scropoasa - Cascada Șapte Izvoare

M Căminul Alpin Buşteni - Pichetul Roşu - Cabana Diham - Vârful Grecului

M Sinaia - Stâna Regală - Hotel Piatra Arsă

M Piatra Arsă - Crucea Caraiman - Cabana Vârful Omu

M Vârful Omu - Cascada Ialomiței - Hotel Peștera

M Cabana Diham - Cabana Mălăiești - Pichetul Roșu

M Padina - Valea Horoabei

M Moeciu de Sus - Şaua Strunga - Vârful Bucșa(Leaota)

M Șimon - Cascada Moara Dracului

M Lacul Bolboci - Valea Seacă a Tătarului - Refugiul Şaua Strunga

D Bușteni - Jepii Mari - Piatra Arsă - Jepii Mici

D Hotel Peștera - Refugiul Bătrâna - Cabana Vârful Omu

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

U Cașoca - Cascada Pruncea - Vulcanii Noroioși -Sărata Monteoru

U Masivul Ivaneţu - Babele de la Ulmet - Chilia lui Dionisie din Ţara Luanei

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

U Baraj Lac Colibița - Piatra Lui Orban - Sat Mița

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

U Mălaia - Cascada Scoruș

U Brezoi - Cascada Lotrişor

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

U Cabana Schit Km36 - Cascada Vânturătoarea

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

M Cheia - Vârful Gropşoarele - Cabana Ciucaș - Cabana Muntele Roșu

M Cheia - Cabana Ciucaș - Vârful Ciucaș

M Pasul Bratocea - Șaua Tigăilor - Vârful Ciucaș

M Poiana Stânii - Cheile Pârâului Alb - Vârful Gropşoarele

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

M Azuga - Clăbucetul Azugii - Drumul lui Ceaușescu

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

M Azuga - Clăbucetul Taurului - Gârbova - Susai - Predeal

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

U Păușa - Mănăstirea Stânișoara

M Mănăstirea Stânișoara - Vârful Cozia - Refugiul Turneanu

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ

M Bâlea Lac - Șaua Caprei - Vârful Vânătoarea lui Buteanu

M Canionul Valea lui Stan - Lacul Vidraru - Transfăgărășan

M Canton Piscu Negru - Vârful Lespezi

M Fereastra Zmeilor - Vârful Vânătoarea lui Buteanu

D Bâlea Lac - Vârful Lăiţel - Lacul Călțun - Vârful Negoiu

D Vârful Negoiu - Lacul Călțun - Tunel Transfăgărășan

TRASEE ÎN MUNŢII GILĂULUI

U Baraj Tarniţa - Piatra lui Lucaci

TRASEE ÎN MUNŢII GROHOTIŞULUI

U Măneciu - Vârful Poiana Mare

U Baia Baciulu - Slănic Prahova

TRASEE ÎN MUNŢII IEZER-PĂPUŞA

M Cabana Voina - Găinaţul Mare - Şaua Grădişteanu

TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

U Voineasa - Șaua Chica Lupului - Strategica

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

M Dragoslavele - Piatra Dragoslavelor

M Dragoslavele - Poiana Lui Iuda

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

U Voineasa - Lacul Jidoaia

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

U Culmea Pricopanului

U Greci - Vârful Ţuţuiatu

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

U Băile Herculane - Crucea Albă

U Dubova - Vârful Ciucaru Mare

TRASEE ÎN MUNŢII PARÂNG

M Transalpina - Lacul Gâlcescu

TRASEE ÎN MUNŢII PERŞANI
U Vulcanul Racoș - Coloanele de Bazalt - Lacul de Smarald

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

U Zărnești - Prăpăstiile Zărneștilor - Cabana Curmătura

M Zărnești - Vârful Piatra Mică - Cabana Curmătura

M Casa Folea - Valea Vlădușca - Cabana Curmătura

M Casa Folea - Refugiul Grind 1 - Vârful La Om

M Săticul de Sus - Marele Grohotiș - Cerdacul Stanciului

M Plaiul Foii - Refugiul Şpirla - Zaplaz - Vârful Tămăşel

D Cabana Curmătura - Șaua Crăpăturii - Vârful Turnu

D Vârful Turnu - Șaua Padinei Închise - Cabana Curmătura

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA MARE

M Dâmbul Morii - Canionul 7 Scări - Vârful Piatra Mare

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU

U Cabana Rarău - Pietrele Doamnei

TRASEE ÎN MUNŢII SIRIU

M Cabana Valea Neagră - Lacul Vulturilor

TRASEE ÎN MUNŢII TRASCĂULUI

U Rimetea - Piatra Secuiului

TRASEE ÎN MUNŢII VRANCEI

M Coza - Strâmtura Cozei - Stâna Cârnituri - Şaua Geamăna

U Lepşa - Cheile Tişiţei - Tunel

EXCURSII

Bulgaria - Cascadele Krushuna şi Peștera Devetashka

Barajul Paltinu - Atra Doftana

YOUTUBE VIDEOS:

COLIBIŢA

MARELE GROHOTIŞ ŞI CERDACUL STANCIULUI

CRUCEA EROILOR ŞI VÂRFUL OMU

DIN BUŞTENI PE CULMEA ZAMORA

SCROPOASA - CEL MAI ALBASTRU LAC

RHODODENDRON ÎN LEAOTA

CANIONUL ŞAPTE SCĂRI

LACUL GÂLCESCU VLOG

REFUGIUL ŢIGĂNEŞTI - VÂRFUL OMU

SLANIC PRAHOVA

PERŞANI - CETATEA HELDENBURG

CHEILE TIŞIŢEI

BABELE DE LA ULMET

CABANA GÂRBOVA IARNA

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:

timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.

Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.

Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.

Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.