Showing posts with label Refugiul Batrana. Show all posts
Showing posts with label Refugiul Batrana. Show all posts

Tuesday, July 31, 2018

Traseu de o zi până la Vârful Omu

TRASEU ÎN CIRCUIT ÎN MUNȚII BUCEGI

Hotel Peștera (1610m) - Refugiul Bătrâna (2170m) - Vârful Omu (2507m) - Cascada Obârșiei Ialomiței - Hotel Peștera (1610m)

Durată de parcurgere - 10h (*cu pauze)
Hotel Peștera - Refugiul Bătrâna - 2,30h - Marcaj  +
Refugiul Bătrâna - Vârful Omu - 2,30h - Marcaj
Vârful Omu - Hotel Peștera - 3,30h - marcaj +

Dificultate - mediu
Diferența de nivel - 897m
Distanța parcursă - 18km
Stare marcaje - foarte bună

   Așa cum ziua bună se cunoaște de dimineață, așa și un traseu frumos se cunoaște de la plecare!
   Ajungem în jurul orei 9.30 în zona Peștera din Munții Bucegi, un loc superb, o poiană largă încadrată de văile glaciare ale Bucegilor, de unde va fi plecarea noastră pe acest traseu.
   Din Bucuresti am ajuns în aproximativ 3 ore până aici, străbătând cei 165 de kilometri destul de ușor. Din Sinaia am urcat pe Șoseaua Transbucegi până în dreptul Cabanei Dichiu unde am mers spre stânga, trecem apoi pe lângă Lacul Bolboci, urmând malul drept pe drumul complet asfaltat care face conturul lacului, trecem de Padina și Peștera Ialomiței și într-un final ajungem la capătul drumului asfaltat și parcăm mașina undeva în dreptul telecabinei.
   
   Acesta nu este nici cel mai scurt nici cel mai ușor mod de a ajunge la Vârful Omu, dar am vrut să încercăm un traseu mai puțin umblat și poate mai deosebit, având în vedere că am mai parcurs și alt traseu până la Cabana și Vârful Omu, despre care puteți citi pe acest blog aici : Piatra Arsă - Caraiman - Crucea Eroilor - Omu 

   Ne pregătim rapid rucsacii și pornim spre Refugiul Bătrâna, acesta fiind un punct intermediar în drumul către Vârful Omu. Ce-i drept am ales această variantă și pentru că până acum nu am mai avut ocazia să mergem la Bătrâna și am auzit că acest loc este faimos pentru panoramele cu Munții Piatra Craiului.
   Traseul începe chiar din dreptul telecabinei, în prima parte urmărind marcajul bandă albastră pentru aproximativ 20 de minute într-un urcuș ușor, traversând poiana largă și lăsând în spatele nostru hotelul și pensiunile de lângă el.
   În foarte scurt timp apare și marcajul pe care îl căutam, triunghiul roșu, care merge o perioadă alături de banda albastră, după care cele două marcaje se vor desparți, noi mergând pe poteca lată spre stânga. Practic ieșim din traseul cu banda albastră care duce spre Omu și facem un mic ocol. La întoarcere vom coborî pe banda albastră și vom ajunge în acest punct de răscruce.

   Timp de 10 minute drumul nostru continuă printr-o pădure unde poteca nu este neapărat vizibilă dar urmăm stâlpii indicatori, după care ajungem la primul obstacol - Râul Ialomița. Ne tot gândim cum să îl traversăm, am căutat câteva pietre pe care să sărim dar, cum nu am găsit nicio variantă am decis să ne descălțăm și să trecem prin apă. Că apa era rece e puțin spus, de la jumătate efectiv nu ne mai simțeam picioarele. Cu toate astea am trecut rapid pe malul celălalt și ne-am continuat drumul.
   Trecem pe lângă două stâne, un mic lac, puțin noroi și ne îndreptăm spre căldarea glaciară.
   Intram într-un mic culoar de jnepeni pe versantul nordic al Muntelui Bătrâna, după aproximativ o oră de la plecare. 
   Porțiunea de traseu prin jnepeni e chiar frumoasă, poteca nu este foarte înclinată, sărim și câteva pietre mai mari și pe tot parcursul acestei porțiuni zărim din când în când Cascada Doamnele. Nu am putut însă să ne apropiem prea mult de ea, căci este în afara potecii și nu am găsit vreo variantă de a merge până acolo.

   În continuare, timp de 45 de minute urmăm firul văii, facem și o scurtă pauză sub o stâncă, loc tocmai bun de adăpost în caz de vreme rea. Poteca nu este deloc grea, râul ne însoțește în dreapta potecii, formând mici cascade din loc în loc și ne bucurăm de vremea încă bună, căci în fața noastră nu se anunță cer senin. 
   La capătul văii poteca merge spre dreapta, trecând prin dreptul unui mic adăpost al ciobanilor probabil, și continuă prin niste poieni superbe care ne oferă panorame largi dacă doar ne întoarcem privirea. 
   Urcăm Muntele Bătrâna până în șaua de unde se deschid panorame largi către zona Moeciu și Piatra Craiului, pe care nu le-am prea văzut în această zi înnorată din păcate. Câte o secunda norii se risipeau și se putea vedea întreaga zonă. 
   Până la Refugiul Bătrâna mai avem însă un mic deal de urcat, deoarece poteca face dreapta în șa și urmează culmea.
  Fix după două ore și jumătate de la plecare, vedem Refugiul din Șaua Bătrâna. Aici vom face o pauză de jumătate de oră pentru a mânca ceva dar și pentru a face câteva fotografii dacă vom avea noroc ca norii să se risipească puțin. 
  Deși este luna iulie, aici, la această altitudine sunt doar 5 grade. Așa că nu uitați să vă luați în rucsac câteva haine în plus, mai ales un tricou uscat cât și cel mai probabil o căciulă.
   Refugiul are 20-25 locuri la priciuri supraetajate, în condiții de bivuac. A fost montat în 2010 și deși este spațios noi nu am găsit pe nimeni acolo. Regula este ca refugiile montane să fie folosite numai ca adăpost în caz de vreme rea și nu ca hotel!
   Priciurile sunt metalice, așa că ar fi bine să aveți izoprene și saci de dormit călduroși la voi în cazul în care veți vrea să dormiți aici. Nu există apă lângă refugiu ci doar la 30 de minute de coborât, așa că niște provizii de apă sigur nu strică!

   Dacă în prima parte a traseului am tot avut parte de soare, de aici în continuare am tot stat în nori. La propriu. 
   Plecăm de la refugiu și urmăm traseul cu bandă roșie ce merge până la Omu. Chiar în faţa refugiului găsiți indicatorul şi poteca este destul de evidentă.
   Pornim în ușoară coborâre și foarte curând intrăm în zona cu jnepeni. Poteca este absolut superbă, dacă ești bine îmbrăcat, pentru că s-ar putea să nu scapi fără câteva zgârieturi.
Ne bucurăm maxim de porțiunea aceasta a traseului cu toate că suntem încă în nori.
   După ce această porțiune se termină ne aflăm în fața unui nou urcuș. Din fericire nu este nici greu, nici lung. În jumătate de oră de la plecarea de la refugiu suntem deja pe Vârful Guțanu (2246m).
   Continuăm poteca în coborâre ca apoi să mai urcăm o porțiune scurtă. Acest lucru ne bucură pentru că acest traseu iți oferă posibilitatea să te mai odihnești din când în când cu aceste coborâri, nu este doar de urcat. 
O secundă norii se risipesc și putem admira Abrupturile Guțanului și Vârful Scara.
   În Șaua Doamnele (2327m) ajungem cam după o oră și 10 minute de la plecarea de la refugiul Bătrâna. De aici pornește o variantă de traseu de coborâre spre Hotel Peștera, traseu marcat cu punct roșu. Pe timp de ceață este destul de greu să nimerești poteca, pentru că noi nu am putut observat exact de unde pornește.
Pentru puțin timp vedem și Valea Doamnele printre nori.

   Traseul nostru continuă în urcare, trecem pe deasupra Mecetului Turcesc și atingem culmea principală în apropierea Vârfului Găvanele (2472 m). 

   De aici continuă spre nord ocolind Vârful Bucura Dumbravă (2503 m) și în scurt timp ajunge la cabana şi Vârful Omul (2505 m).

   Această porțiune de traseu de la Refugiul Bătrâna până la Cabana Omu este destul de ușor de parcurs, marcajele sunt foarte bine poziționate și sunt vizibile in condiții de ceață.        Am parcurs această porțiune în 2,30h fără a ne grăbi prea tare. Marcajul nostru, banda roșie , întâlnește la un moment dat celelalte marcaje de pe traseele care urcă la Omu, dar vă recomand să urmați în continuare banda roșie, care, chiar dacă urca puțin la început, va fi o variantă mai ușoară și mai scurtă până la cabană.



  Am ajuns în punctul culminant al traseului nostru - Cabana Omu (2505m). 

Câteva raze de soare ne fac pauza mult mai plăcută, precum și mâncarea caldă pe care am găsit-o la bar.

Timp de o oră stăm la o cană de vin fiert cu drumeții, destul de numeroși, care au urcat la cabană pe diferite trasee, aflăm câteva informații despre traseul pe care îl vom urma la coborâre și ne bucurăm de panorame. Una peste alta, acest loc are o energie aparte pe care o puteți simți dacă urcați până aici!



  În urma unei decizii luate de conducerea Administrației Naționale de Meteorologie, cazarea este strict interzisă la cabană. În drumețiile pe care intenționați să le organizați, sunteți rugați să vă informați despre cabana turistica Vârful Omu dacă este deschisă și dacă au locuri de cazare, si astfel să evitați o situație neplăcută atât pentru dumneavoastră cât și pentru meteorologii care pot fi sancționați inclusiv cu desfacerea contractului de muncă în cazul nerespectării deciziei de mai sus.

   Plecăm de la cabană spre Hotel Peștera pe traseul marcat cu banda galbenă în prima porțiune, în coborâre ușoară până la locul unde vom întâlni mai multe marcaje pe un stâlp indicator, după aproximativ 20 de minute de la plecare.

  Intrăm în traseul cu bandă albastră care coboară spre Cascada Obârșiei Ialomiței până la Hotel Peștera.

  Prima porțiune este o coborâre destul de abruptă, trecem pe sub Mecetul Turcesc, o stâncă albă impunătoare și ne continuăm apoi drumul pe poteca ce se mai domolește puțin, prin valea glaciară.


   După aproximativ o oră de la plecare ajungem la al doilea prag al văii glaciare, unde poteca devine iar abruptă și unde se formează practic cascada. Coborâm cu atenție timp de vreo jumătate de oră, până când vom ajunge sa vedem Cascada Obârșia Ialomiței. Este cea mai înaltă cascadă din Carpații Meridionali și a doua de pe suprafața României în ceea ce privește înălțimea căderii de apă, de peste 100 de metri. 
   După o scurtă pauză la cascadă, ne continuăm drumul prin superba vale a Ialomiței timp de aproximativ 2 ore, cu mici opriri până când vom ajunge la punctul din care am plecat - Hotel Peștera.

   Ne-am bucurat de acest traseu. Per total nu a fost unul ușor dar nici foarte greu, deoarece poteca efectiv nu este greu de urmărit și nici de parcurs, dar poate deveni obositor din cauza distanței de 18 km pe care va trebui să o parcurgeți.
harta traseului

august 2018

Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

TRASEE ÎN BREAZA

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU
Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.

Ne-am întâlnit cu ursul pe traseu spre Refugiul Coştila

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII BUCEGI Căminul Alpin Buşteni - La Măsurătoarea Urşilor (1310m) - Cimitirul Simbolic (1425m) - Refugiul Coştila (169...