Showing posts with label traseu marcat. Show all posts
Showing posts with label traseu marcat. Show all posts

Friday, March 26, 2021

Feerie de iarnă spre Gârbova

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII BAIULUI

Azuga (1003m) - Canton Limbăşelu (1061m) - Cabana Gârbova (1350m) - Sub vârful Clăbucetul Taurului (1422m) - Drumul Tunului (1150m) - Azuga (1003m)


Timp de parcurgere: 4h (dus-întors)
Marcaje:

Nemarcat (Valea Limbăşelu Mare - drum forestier - Canton Limbăşelu) - 1h
(Canton Limbăşelu spre Cabana Gârbova) - 1h
(Cabana Gârbova spre intersecţia de sub Clăbucetul Taurului) - 1h (inclusiv pauza)
(Intersecţia de sub Clăbucetul Taurului - Drumul Tunului spre Azuga) -1h

Diferenţa de nivel: 481m
Distanța: 14,75km
Dificultate: uşor
Stare marcaje: bună
Sezonalitate: tot timpul anului
Surse de apă: izvor la Cabana Valea Mărului, izvor la Mănăstirea Stânişoara
Semnal telefon: fără semnal sau semnal foarte slab pe 90% din traseu (Orange)
Harta Strava: AICI
Video de pe traseu: AICI

TRASEU
Acest traseu din Munţii Baiului cu plecare din Azuga spre Cabana Gârbova nu este chiar cea mai cunoscută rută de a ajunge la cabană. Am ales acest traseu, tocmai din acest motiv. Pentru urcare am ales varianta mai lungă, cu plecare pe Valea Limbăşelu Mare, pentru că, acum ceva timp când am coborât de la Susai spre Azuga, am observat acest traseu ce se desprinde din drumul forestier (Canton Limbăşelu - Cabana Gârbova) şi ne-am dorit să vedem cum este.
Acum este momentul potrivit pentru a încerca acest traseu, deoarece este accesibil tot timpul anului şi astfel, este perfect pentru o zi scurtă de iarnă, cu zăpadă proaspăt căzută.

ACCES
Până în Azuga, localitatea de unde începem acest traseu se poate ajunge cu uşurinţă. Orașul Azuga este situat pe cea mai circulată vale transcarpatică a României – Valea Prahovei – respectiv pe DN 1 (E 60), porțiunea ce leagă orașele Ploiești și Brașov. Noi am ajuns cu maşina personală şi am parcat în capătul oraşului, unde începe drumul forestier Valea Azugii, de unde circulaţia publică este restricţionată.
Bineînţeles că puteţi ajunge în Azuga şi cu trenul, gara fiind la o distanţă de 5km (1h de mers) de Păstrăvăria Azuga, locul de unde începe drumul forestier Valea Limbăşelu Mare. Cu trenul veniţi pe magistrala feroviară dublă, electrificată, București – Brașov la gara Azuga, la cca. 135 km față de Bucureşti și 36 km față de Brașov. În sezonul de iarnă trenurile sunt suplimentate cu "Trenurile zăpezii", devenite o traditie pentru CFR.

CABANA GÂRBOVA DIN MUNŢII BAIULUI
Cabana Gârbova, situată la o altitudine de 1350m, pe traseul Predeal - Clăbucet - Cabana Gârbova - Azuga, este cel mai important obiectiv turistic din Valea Prahovei, judeţul Prahova, aflat în Munţii Baiului, obiectiv pe care nu ar trebui să-l rataţi în călătoriile montane. Un loc arhaic, desprins din poveste şi vremuri uitate de timp, care te va cuceri din primele momente prin măreţia reliefului Munţilor Bucegi, unde, cetina verde te îmbie cu mirosul ei, iar buna dispoziţie, ospitalitatea, răsfăţul şi mâncarea proaspătă tradiţională românească îţi sunt dăruite din inimă. Cabana vă oferă cazare la preţuri fără concurenţă, având cea mai ieftină cazare din Predeal şi printre cele mai ieftine cazări la munte (85 Ron pe noapte). (sursa: Cazare | Cabana Gârbova (cabanagirbova.ro)).
Munții Baiului (sau Munții Gârbova) sunt o grupă muntoasă a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali.
Prezintă o culme orientată nord-sud, lungă de peste 30 km și cu înălțimi de 1700-1900 m. Cel mai înalt pisc este Vârful Neamțu, având 1.923 m. Alte piscuri ale masivului sunt : Vârful Baiu Mare, 1.895 m, Vârful Cazacu, 1.762 m, Vârful Urechea, 1.715 m.
Ei ocupă o suprafață de circa 300 km², în cea mai mare măsură cuprinsă în bazinele superioare ale văilor Prahova și Doftana. (sursa: wikipedia)


PORNIM?
Valea Limbăşelu Mare - drum forestier - Canton Limbăşelu - 1h

Vom începe traseul din capătul oraşului Azuga, de unde se termină asfaltul şi începe drumul forestier, unde accesul motorizat nu este permis.
Vom merge pe acest drum forestier, acompaniaţi de râul Azuga, până vom ajunge la Păstrăvăria Azuga, unde drumul se bifurcă. Nu e frig şi se pare că vom avea noroc de o zi cu soare, aşa că pornim entuziasmaţi pe traseu.

În aproximativ 15 minute de la plecare, timp în care ne-am încălzit de la mers, ajungem în dreptul Păstrăvăriei Azuga. Aici, noi vom face stânga, intrând pe drumul forestier Valea Limbăşelu Mare.
Înclinaţia drumului este minimă, aşa că pornim cu avânt. Pe drum, zăpăda e moale şi se merge uşor, aşa că ne bucurâm de soare şi de brazii încărcaţi de nea.
Vom merge pe aici încă aproximativ 45 de minute, până vom găsi intersecţia şi indicatorul spre  spre Cabana Gârbova. Drumul este larg, fiind imposibil să te pierzi, pentru că se merge doar înainte.

Canton Limbăşelu - Cabana Gârbova - 1h
După aproximativ o oră de la plecare, ajungem la un mic poduleţ peste râu, unde găsim indicatoarele pentru Cabana Gârbova. Aflăm că traseul are un grad mic de dificultate şi poate fi parcurs în orice anotimp, precum şi că nu necesită un echipament special. (Aici referindu-se la colţari, piolet, ham, cască sau alte echipamente speciale. Asta nu înseamnă că nu trebuie să fiţi îmbrăcaţi sau încălţaţi corespunzător unei drumeţii pe munte).
Facem o mică pauză de ceai cald şi ne tragem puţin suflul înainte de a începe urcuşul propriu-zis spre cabană.

Această porţiune de drum a început greoi, căci deodată începe urcuşul. Nu se poate spune că este abrupt, dar se simte. Ne uităm pe jos şi avem noroc că zăpada nu e foarte mare, dar nici urme nu sunt. Găsim câteva urme de animăluţe, aşa că ne gândim că poate mai sus, pe măsură ce urcăm, zăpada poate fi mai mare. Ceea ce s-a şi întâmplat. Urcarea pe zăpadă este mai grea, plus că trebuie făcute urme. Ca să fiu sinceră, urcarea asta m-a obosit foarte tare. Dar...peisajul a fost atât de frumos, încât am uitat de oboseală.

Pe măsură ce urcam, pădurea era din ce în ce mai frumoasă, iar poteca ce se strecoară printre brazi e superbă. Pomii plini de zâpadă, razele soarelui strecurându-se printre copaci şi temperatura acceptabilă, au făcut ca această porţiune de traseu să ni se pară genială. Urcarea nu e grea, dar zăpada ne-a obosit de fapt. Cu toatea astea, a meritat efortul.

Ştiţi cum se întâmplă de obicei... Oare cât mai e până la cabană ne întrebăm din 5 în 5 minute. Asta pentru că vrem să mai prindem soare pe platoul de la Gârbova.
Exact când panta devine mai accentuată vedem o casuță care seamănă cu un depozit lângă un copac și ne dăm seama că am ajuns la cabană. Mai avem de urcat puţin şi ajungem cumva din prin spatele cabanei.
Neașteptat, este plin de lume pe aici. Un grup serbează o zi de naştere, alt grup vine dinspre Predeal în drumeţie, alţii se dau cu sania... o nebunie. Ne aşezăm şi noi în curtea cabanei ca să mâncăm ceva şi timp de jumătate de oră ne bucurăm de soare şi de atmosferă.

Cabana Gârbova dispune de o capacitate de 38 locuri distribuite în 16 camere. Camerele au baie proprie, apă caldă non-stop, frigider, TV şi WI-FI. Pe perioada iernii se pun la dispoziţia turiştilor GRATUIT sănii şi se organizează: şcoală de ski (echipament de schi inclus), jocuri de rummy, şah, table.

Cabana Gârbova spre intersecţia de sub Clăbucetul Taurului - 1h

După o pauză binemeritată de masă şi de admirat împrejurimile din jurul cabanei, ne decidem să pornim din nou la drum.
Continuarea traseului este înspre stânga (faţă de direcţia din care am venit) şi ne îndreptăm încet spre Clăbucetul Turului, pe potecuţa făcută prin zăpadă. Se vede că mai avem ceva de urcat şi e tare greu după masă. Aşa că o dată ajunşi puţin peste cabană, după ce trecem de indicatoare, mai facem o pauză de poze şi de admirat panorama ce se deschide în spatele nostru.

După aruncatul în zăpadă, trebuie totuşi să ne vedem de drum. Plecasem cu ideea de a ajunge pe vârf, pe Clăbucetul Taurului, dar urcăm greu prin zăpadă de oboseală. În plus, mai e puţin şi se întunecă. Traseul marcat cu 
triunghi albastru
ocoleşte vârful şi trece pe sub el, aşa că atunci când găsim săgeţile indicatoare mergem în direcţia pe care ne-o arată. avem noroc că este bătută o potecă cât de cât, căci altfel ne-am fi scufundat de-a binelea în zăpadă.
Până în locul unde găsiţi indicatorul nu ar trebui să faceţi mai mult de 15 minute, dar noi am pierdut ceva mai mult timp pe dealul ăsta, aşa că ne continuăm traseul.
Ne îndreptăm încet spre nişte pâlcuri de brazi plini de zăpadă, pe sub care trecem rapid şi avem parte de un urcuş lin. Deplasarea noastră e îngreunată doar de zăpada destul de mare.
Trecem printr-o zonă de basm intrând treptat în pădure. Avem noroc că poteca se distinge şi că sunt marcaje desenate pe brazi din loc în loc.

Intersecţia de sub Clăbucetul Taurului - Drumul Tunului spre Azuga -1h

Ajungem la o rascruce de trasee. Ştiam că vom ajunge aici, deoarece am mai fost într-o vară pe traseul ce pleacă din Azuga spre Clăbucetul Taurului aşa că am făcut o pauză pentru a ne uita la indicatoare.
Traseul marcat cu triunghi albastru
continuă spre Azuga şi iese după aproximativ 1,30 în DN1, în apropierea gării Azuga. Mai este o săgeată spre vârf pe o potecă nemarcată şi mai apare un traseu marcat cu punct albastru  denumit Drumul Tunului care coboară tot spre Azuga. Pe indicator arată că este marcat, aşa c ne hotărâm să urmăm acest traseu, fiind unul nou pentru noi. Singura problemă era că nu apare de niciun fel pe harta de la Munţii Noştri, cu care ne orientăm pe trasee.

Pornim curioşi pe acest traseu pentru că, din nou, găsim poteca bătătorită. La început coborârea este lină şi urmează o potecă ce şerpuieşte uşor. 
Din păcate, pozele de pe porţiunea asta au disparut ca prin minune din telefon, dar vă puteţi uita pe video-ul pe care l-am făcut în această tură, dacă vreţi să vedeţi mai exact cum arată poteca.
Am ajuns de vreo două ori în coborârea asta la nişte intersecţii de drumuri. Teoretic se merge tot înainte, chiar daca nu pare că este drumul rpincipal de fiecare dată. Partea bună este că marcajele sunt noi şi vizibile pe toată durata coborârii.
Ajungem buimăciţi la asfalt, pentru că nu ne dăm seama imediat unde suntem, aşa că pornim în căutarea maşinii pe care am lăsat-o la intrare pe Valea Azugii.

Traseul a fost foarte plăcut per total, mai ales că oprirea la cabană a fost foarte relaxantă. Este un traseu unde veţi avea parte de privelişti ample spre culmi secundare ale Munţilor Baiului, Spre Clăbucetul Azugii, Susai, Postavaru şi Bucegi.
Dacă doriţi să-l încercaţi, iar acest articol v-a fost de ajutor, vă rog să reveniţi cu un comentariu şi o părere.
Vă mulţumesc pentru vizita pe blog şi vă aştept şi cu alte idei de trasee montane.
Cărări cu soare vă doresc!

ianuarie, 2021



Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

TRASEE ÎN BREAZA

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.

Ne-am întâlnit cu ursul pe traseu spre Refugiul Coştila

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII BUCEGI Căminul Alpin Buşteni - La Măsurătoarea Urşilor (1310m) - Cimitirul Simbolic (1425m) - Refugiul Coştila (169...