Showing posts with label Traseu Piatra Craiului. Show all posts
Showing posts with label Traseu Piatra Craiului. Show all posts

Sunday, May 24, 2020

Ne-am polenizat în Piatra Craiului !

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

Plaiu Foii (768m)- Refugiul Şpirla (1410m)- La Zaplaz (1640m)- Umerii Pietrei Craiului (1603m) - Poiana Tămăşel (1580m)- Plaiu Foii (768m)


Timp de parcurgere: 8h (timp total cu pauze)
Cabana Plaiu Foii - Refugiul Şpirla - 1,30h 
Refugiul Şpirla - La Zaplaz - 1,15h 
La Zaplaz - Umerii Pietrei Craiului - 1,30h 
Umerii Pietrei Craiului - Poiana Tămăşel - 45min 
Poiana Tămăşel - Cabana Plaiu Foii - 2h +

Distanța: 15,5 km
Diferența de nivel: 835m
Dificultate: mediu
Stare marcaje: bună
Sezonalitatea: mai - septembrie
Surse de apă: La 10 minute de poiana Tămăşel în coborâre spre Plaiu Foii pe

TRASEU
"Despre măreția Pietrei Craiului este greu să vorbești în cuvinte. Această "lamă" tăioasă şi abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase, lungă de aproximativ 20km, cu pereți verticali, înalți de 400-650m, fac din Masivul Piatra Craiului un colos al naturii, dar în același timp un obiectiv greu de atins pentru drumeții mai puțin antrenați.
Obiective carstice ca Prăpăstiile Zărneştilor, Fântâna lui BotorogCerdacul Stanciului, Marele Grohotiș, Cheile Dâmbovicioarei şi Peștera Dâmbovicioarei, atrag an de an cunoscători sau curioși dornici de a explora "Craii", așa cum sunt ei alintați de majoritatea iubitorilor de munte." (Munții Noștri)

Traseul pe care îl vom parcurge azi nu se abate de la regulă. Acest masiv își va arăta "colţii" calcaroși şi ne va îngreuna urcarea pe unele porțiuni. Recompensa unor priveliști memorabile este pe măsură.
Este un traseu mediu ca dificultate şi vă recomand să nu vă aventurați dacă nu vă simțiți pregătiți din punct de vedere fizic. Până la Zaplaz traseul nu este foarte dificil şi poate fi abordat de începători, cu mențiunea că urcușul este pe alocuri destul de susținut. Echipamentul de munte este obligatoriu, căci se vor traversa porțiuni expuse și porțiuni cu grohotișuri "mișcătoare". De asemenea, vă recomand să aveți în rucsac, pe lângă mâncare şi alte obiecte necesare unei drumeții pe munte, minim 2 litri de apă.

"Urcarea până la Zaplaz face parte dintr-un alt traseu mai lung, care traversează creasta Pietrei Craiului, până în apropierea vârfului cel mai înalt, La Om şi ajunge până în Şaua Grindului. Acest traseu este considerat unul dintre cele mai spectaculoase din munții noștri şi totodată încărcat de istorie. A fost explorat încă din 1888, când porțiunea denumită actual La Zaplaz a fost pentru prima dată marcată de Friedrich Deubel, o perioadă acest traseu purtând numele de Drumul lui Deubel." (Munții Noștri)

ATENŢIE ! Pe tot parcursul traseului nu am avut semnal la telefon !

ACCES
Noi am venit tocmai din București, pe ruta București - Predeal - Râșnov - Zărnești - Plaiu Foii (200km). Din Zărnești am urmat indicatoarele rutiere spre Cabana Plaiu Foii şi am avut plăcuta surpriză de a găsi întregul drum până la cabană asfaltat.
Astfel, după ce am trecut de cabană, am intrat pe un drum forestier pe care am ținut stânga până am ajuns în dreptul Complexului turistic 7 Crai, unde am parcat mașina.


PORNIM ?
Ne echipăm repede şi pornim la drum. În prima parte vom trece de prima barieră şi vom urma drumul forestier pe Valea Şpirla. Ne facem încălzirea, căci în prima parte urcușul e aproape insesizabil. Urmăm marcajul bandă roşie care apare din loc în loc.
După ce trecem de cantonul forestier, ajungem în aproximativ 10 minute la a doua barieră. Vedem pe partea dreaptă şi prima plăcută indicatoare care ne anunță că traseul până la Refugiul Şpirla va dura între două şi două ore şi jumătate.
*Noi am făcut însă doar o oră și jumătate și țin să menționez că nu ne-am grăbit deloc. Totuși, trebuie să aveți putină condiție fizică şi voință pentru a ajunge până la refugiu, căci spre final urcușul va fi susținut.
Ne continuăm traseul pe drumul forestier şi vom traversa la un moment dat râul din nou, urmărind marcajele. După aproximativ 40 minute de urcuș ieșim de pe drumul forestier şi intrăm pe potecă.Traseul se continuă pe versantul drept al văii într-un urcuș din ce în ce mai susținut. Practic, de aici începe distracția !
Ajungem într-un punct în care poteca face dreapta și găsim următoarele plăcuțe indicatoare care ne arată 15 minute până la Refugiul Şpirlea. Nu știu cine ar reuși să facă doar 15 minute până la refugiu, căci noi nu am reușit. Poate doar maratoniști sau munţomani cu o condiție fizică excelentă ! Se urcă abrupt şi greoi, iar noi facem pauze scurte dar dese.
De la ultimul indicator, care ne arăta 15 minute până la refugiu, noi am reușit să parcurgem porțiunea asta de urcare abruptă în 30 de minute. Asta a fost prima probă mai grea de trecut. 
Când am ajuns la Refugiul Şpirla am hotărât să facem prima pauză de masă pentru aproximativ 30 de minute și să ne bucurăm de priveliștea stâncilor, care se conturează din ce în ce mai bine.
Totodată, am avut parte de un fenomen foarte interesant. În ziua în care am fost noi, în luna mai, a avut loc polenizarea în pădurile de molid și brad, un eveniment care se întâmplă
într-o singură zi din an. Am fost invadați de polenul eliberat de arbori, cu toate că în acel moment nu am știut ce este. Am citit a doua zi că arborii eliberează o singură zi pe an cantități mari de polen în același timp. Polenul ajunge pe florile femele, viitoarele conuri, în arborii învecinați şi astfel se produce polenizarea.

Cu toate că nu am reușit să prind norul de polen în fotografii, puteți vedea în ce stare mai este refugiul.
După picnicul de la refugiu plecăm spre punctul numit La Zaplaz.
În primele 45 de minute (până vom ajunge la intersecția de trasee) vom începe să câștigăm altitudine, urcând continuu. Ajungem într-o poiană largă cu deschidere asupra peretelui vestic al Pietrei Craiului.
Această porțiune se poate parcurge și mai repede, dar noi am profitat de vremea frumoasă şi ne-am oprit din loc în loc pentru poze.

Vom continua să urcăm până ajungem la intersecția de trasee, stânga spre Zaplaz, dreapta spre Umerii Pietrei Craiului şi Şaua Funduri. Acolo vom găsi o plăcută cu indicațiile de orientare.
*Vom revenila această intersecţie când ne vom întoarce de la Zaplaz.
Din acest punct, de la indicatoare, noi vom merge spre stânga, spre Zaplaz.
Am reușit să parcurgem această porțiune în aproximativ 30 de minute, dar Doamne cât de greu ni s-a părut !
În prima parte, poteca este destul de expusă, merge pe o muchie şi traversează niște zone cu stânci. După ce depășim treptele stâncoase, în 10 minute ajungem la zona cu grohotiș.

Când am ajuns la grohotiș a început partea cea mai dificilă a traseului. O pantă de îţi vine să te întorci înapoi ne iese în cale, iar grohotișul ne face să alunecăm la fiecare pas. Din această zonă nu se vede exact unde este Zaplazul şi cât este de mers până la el. Aici intervine voința de a urca panta asta incredibil de accentuată, doar pentru a ajunge în acel punct. O luăm încetișor la deal, fiind atenți pe unde călcăm la fiecare pas.
Practic, vom ajunge undeva deasupra peretelui pe care îl avem în dreapta noastră, pe măsură ce urcăm.


E o urcare de 20 de minute care scoate untul din noi. Poteca ne conduce în serpentine înguste până la altitudinea de 1620m într-o mică şa, iar apoi vom înainta spre stânga. Găsim un indicator vechi şi în 2 minute ajungem la Zaplaz.

La Zaplaz găsim un șir de de arcade suprapuse săpate în stâncă sub eroziunea apei şi a vântului. Se poate urca şi în spatele lui, trecând de o treaptă stâncoasă, dar noi am hotărât să nu mai urcăm, căci ne tremurau deja picioarele de la efort, iar mai sus începe porțiunea cu lanțuri, care a dat şi denumirea traseului "La Lanțuri". Din acest punct, de la Zaplaz, aventura se adresează doar celor experimentați cu duritatea muntelui.

Nu pot să mă laud cu cele mai grozave fotografii, dar atât am reușit. Ne-am bucurat în schimb de panorama spre Masivul Iezer-Păpuşa şi am făcut o pauză de 20 de minute.
Ne continuăm traseul coborând pe aceeași potecă pe care am venit. Mult spus potecă. O coborâre abruptă pe grohotișul pe care tocmai urcasem. În 25 de minute ajungem din nou în punctul în care am găsit plăcuțele indicatoare.


Din acest punct vom continua traseul spre Umerii Pietrei Craiului, pe bandă roşie.
În prima parte vom coborî rapid până într-un vâlcel, mergând în permanență pe la baza stâncilor. Poteca este ușurică şi destul de evidentă. Marcajele în schimb, cam rare.
Ajungem la primul vâlcel pe care trebuie să îl traversăm şi surpriză ! Avem parte de ceva zăpadă. Bineînțeles că profităm la maxim şi facem o scurtă pauză de poze.
Din acest punct va fi o urcare continuă, fiind a doua parte mai dificilă a traseului. Este totuși cea mai frumoasă porțiune. Stânci masive ne acompaniază pe partea stângă, în timp ce pe partea dreaptă avem nişte panorame superbe.
După urcarea asta continuă ajungem din nou la grohotiș, sub Umerii Pietrei Craiului.
De când am plecat de la indicatorul cu intersecția de trasee şi până în acest punct am făcut aproximativ o oră, cu pauze.
Am urmărit harta cu ajutorul aplicației Munţii Noștri, pentru că nu am găsit indicatoarele pentru Vârful Tămăşel în prima fază. De pe acest grohotiș am observat, la un moment dat, în vale indicatoarele. Dar aş zice că sunt greu de văzut dacă nu ştii unde să le cauţi. "Umerii" nici atât nu i-am reperat, spre rușinea noastră.
Coborâm spre indicatoare prin mijlocul grohotișului, nevăzând o potecă şi luându-ne la revedere de la acest munte de stâncă.
De la indicatoare se conturează o potecă spre pădure. De aici, marcajele sunt destul de rare şi apar mai multe. În teorie trebuie să urmărim banda roşie spre Şaua Tămăşel şi Vărful Tămăşel. Găsim însă, din loc în loc, şi câte un triunghi albastru. Ba e banda roşie, ba triunghiul albastru. Nu contează, atâta timp cât avem marcaje şi mergem tot la vale. La început coborâm abrupt, dar în scurt timp mergem lejer, chiar în urcare pe unele porţiuni.

Poteca este deseori blocată de câte un copac căzut, pe care îl ocolim şi urmăm cursul firesc de mers. Fără să ne dăm seama, trecând prin această pădure rară trecem de Şaua Tămăşel şi de Vârful Tămăşel. Nu ne-am dat seama exact când am trecut, dar peisajul nu s-a schimbat prea mult.
Ajungem la un moment dat într-o pădure tânără de brad, iar poteca devine din ce în ce mai îngustă. Trecem prin această zonă de vegetație pitică, unde nu vedem niciun marcaj. Verificăm din când în când cu ajutorul aplicației dacă suntem pe drumul cel bun.
În schimb, vedem o panoramă perfectă a abruptului vestic al Pietrei Craiului şi avem o bună vedere asupra Marelui Grohotiș.
În aproximativ 45 de minute de la ultimele plăcuțe indicatoare (cu pauze incluse) ajungem în Poiana Tămăşel (1580m). Aici vedem un stâlp cu noi indicații spre mai multe direcții.

Din Poiana Tămăşel vom face stânga, din capătul de sus al poienii, de lângă indicatoare şi vom urma poteca marcată cu triunghi roşu în coborâre uşoară. Apar şi alte marcaje pe unii copaci, dar nu ne îngrijorăm prea tare, căci poteca e lată şi evidentă. După zece minute de mers ajungem la izvorul Oţetelea, marcat şi pe hartă.
Din Poiana Tămăşel până la următoarea intersecţie de trasee, în Şaua Tămaşului facem 40 de minute în coborâre uşoară. N-am pierdut prea mult din altitudine şi nici nu ne-am obosit prea tare, dar băncuţele montate în poieniţă ne îmbie la o scurtă pauză.

Ajunşi la această intersecţie dăm de multe indicatoare. De aici se poate urca pe Vârful Tămaş, dar lăsăm acest urcuş pentru altă dată. Suntem destul de obosiţi şi vrem să mergem spre Plaiu Foii unde vom încheia circuitul nostru.
În acest punct suntem puţin bulversaţi de indicatoare. Traseul de coborâre pe care vrem să-l urmăm spre Plaiu Foii este marcat pe plăcuţă cu triunghi galben, iar direcţia este dată spre pădure, pe o pantă abruptă şi acoperită de vegetaţie. Pare a fi o potecă şi, deşi nu e foarte clară, începem să coborâm. Dar după vrea zece minute ne dăm seama că poteca se pierde şi nu e nici urmă de marcaj. În acest moment ne-am hotărât să revenim la indicatoare.

Încercăm şi altă variantă şi continuăm poteca în sensul firesc, spre înainte, faţă de direcția din care am venit. Vedem în scurt timp indicatoarele şi astfel ne dăm seama că mergem în direcţia bună. Găsim mai multe marcaje pe copaci, dar ştim că trebuie să urmăm banda albastră până la Plaiu Foii. Atenţie la marcaje !

Traseul de coborâre marcat cu bandă albastră este destul de clar, iar panta este medie. Se coboară destul de rapid, iar poteca este foare lată şi evidentă. Mai mergem încă vreo oră şi zece minute şi ajungem în Plaiu Foii, în drumul forestier şi ne îndreptăm spre mașină.

Acest traseu este unul mediu ca dificultate şi se adresează drumeților obișnuiți cu efortul fizic. Nu l-aş recomanda pentru începători datorită pantelor abrupte, grohotișului şi dificultății pe care am întâlnit-o la citirea marcajelor. Acestea fiind spuse sper ca aceste informații să vă fie de ajutor şi vă aştept pe blog cu informații şi despre alte trasee.
Cărări cu soare vă doresc !

Mai, 2020



Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

TRASEE ÎN BREAZA

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.

Ne-am întâlnit cu ursul pe traseu spre Refugiul Coştila

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII BUCEGI Căminul Alpin Buşteni - La Măsurătoarea Urşilor (1310m) - Cimitirul Simbolic (1425m) - Refugiul Coştila (169...