Gara Azuga (930m) - Vârful Clăbucetul Taurului (1520m) - Cabana Gârbova (1350m) - Cabana Clăbucet Plecare (1445m) - Cabana Susai (1400m) - Predeal (1100m)
Gara Azuga - Vârful Clăbucetul Taurului - 1,30h -
+ nemarcatVârful Clăbucetul Taurului - Cabana Gârbova - 25 min - nemarcat
Cabana Gârbova - Cabana Clăbucet Plecare - 25 min -
Cabana Clăbucet Plecare - Cabana Susai - 1,45h -
+ 
Cabana Susai - Gara Predeal - 2,30h -
+ Dificultate - mediu
Distanță parcursă - 23 Km
Stare marcaje - bună (cu excepția Clăbucetul Taurului - nemarcat)
Diferență de nivel - +590m -430m
Surse de apă - la cabane
Munții Baiului fac parte din Carpații de Curbură, fiind situați în partea vestică a acestora. Ei ocupă o suprafață de 300 km2 și sunt învecinați de Valea Azugii, în nord, Valea Prahovei, în vest, Posada în sud și Valea Doftanei, în est.
Clăbucetul Taurului este un munte solitar, care se află pe traseul montan dintre Azuga și Predeal. Din vârf vom putea observa creasta Munților Bucegi și cresta Munților Baiului, în aceeași panoramă.
TRASEU Din Azuga, vom urca pe Clăbucetul Taurului, la 1520m, de unde vom vedea panorama Bucegilor, de pe vârful său golaș, luăm prânzul la cabana Gârbova, ne încărcăm bateriile pentru încă o săptămână la cabana Susai, iar apoi coborâm la gara din Predeal.
Este un traseu foarte cunoscut de iubitorii muntelui. Dacă nu ai auzit de el până acum, nu e timpul pierdut ! Hai în drumeție și sigur îți va plăcea.
Pornim ?
Ieșind din Gara Azuga, mergem spre drumul național DN1, unde facem stânga, spre Braşov.
În vreo 100 de metri, vedem indicatorul spre Cabana Gârbova, pe partea opusă.
Din dreptul indicatorului vom urma marcajul triunghi albastru
, prin pădure. Urcăm trei trepte, ne strecurăm printre copaci și găsim poteca și primele marcaje.
Chiar dacă nu doriți să îl parcurgeți în totalitate, din Azuga până la cabana Gârbova este destul de ușor de ajuns și doar 6,6 kilometri. Iar de acolo puteți coborî cu telecabina, în Predeal. Ar fi bine să aveți cât de cât condiție fizică, încălțări adecvate mersului pe munte și multă voie bună.
Ah... Plus niște apă în rucsac, căci până la cabană nu am găsit nicio sursă de apă.
Și pentru că este iunie, luna florilor pe munte, grupurile se adună la fiecare colț, să adune diferite plante pentru ceaiuri și siropuri.
Pe această porțiune de început de traseu ne facem încălzirea. Poteca este foarte vizibilă, iar marcajul triunghi albastru
ne însoțește la fiecare pas.Ajungem într-un punct în care pare că se intersectează două poteci. Drumul nostru merge spre stânga, în urcare. Potecuța din dreapta este o variantă de coborâre spre Azuga.
Panta nu este foarte accentuată, dar nici inexistentă. E tocmai bună pentru a-ti încălzi mușchii, încheieturile și a-ți regla respirația.
În aproximativ 25 de minute de la plecare, ajungem într-o deschizătură a pădurii, într-o poieniță însorită, unde vedem o băncuță.
Facem un popas scurt, de 5 minute, și ne continuăm drumul.
În doar 20 de minute de la plecarea de la băncuță vom ajunge la golul alpin.
Ieșim la lumină și ne întâmpină câteva indicatoare.
Unul dintre ele ne indică direcția spre o potecă marcată cu punct albastru, pentru a reveni în Azuga pe un alt traseu, prin drumul Tunului, care durează aproximativ o oră. Noi nu l-am parcurs, așa că, dacă știți voi mai multe detalii, vă aștept părerile în secțiunea de comentarii.
Conform indicatoarelor, putem alege varianta mai simplă și să mergem direct spre Cabana Gârbova, pe curbă de nivel, pe poteca marcată, sau, putem alege să urcăm pe Vârful Clăbucetul Taurului, pe o potecă nemarcată, pentru 15-20 de minute.
Bineînțeles că vom alege traseul nemarcat, pentru că de acolo vom putea vedea prima panoramă a zilei.
Urmăm săgeata prin poiana plină de flori colorate, trecem printr-o pădurice de zade și mergem tot în sus.
Că am ajuns sau nu pe vârf, nu mai contează. Potecuța oricum nu e prea clară, ori nu am găsit-o noi pe cea care trebuia. Priveliștea, în schimb, merită tot efortul, nu-i așa ?
În partea stângă se văd foarte aproape și culmi din creasta Munților Baiului, unde am fost tura trecută. Ați văzut articolul de pe blog ? Creasta munților Baiului de la Azuga la Sinaia.
După ce ne-am odihnit de ajuns căutăm continuarea potecii. Dar, din păcate, s-a pierdut pe undeva. Așa că urcăm încă o porțiune mică spre vârful dealului, căci acolo ar trebui să fie și vârful. Printre flori colorate am găsit chiar și narcise sălbatice.
Aici este amplasată o cruce și astfel, suntem siguri că suntem unde trebuie. Ne-am orientat cât s-a putut pe aplicația Munții Noștri, pe care o aveam instalată pe telefon şi care ne-a fost de ajutor în mai multe ocazii.
Pentru că deja făcusem pauza mai lungă, ne-am hotărât să mergem mai departe.
Din vârf, poteca este foarte evidentă, iar în vale, ar trebui găsim cabana Gârbova. Ne mai despart doar 25 de minute de prânzul pe care îl vom servi acolo.
Coborârea este lină în prima parte și mai abruptă în apropiere de cabană, dar creasta pe care suntem ne oferă priveliști frumoase și suntem înconjurați de mii de flori. În depărtare se văd crestele masivelor Piatra Mare și Postăvaru.
Ajungem rapid la Cabana Gârbova, unde ne comandăm ceva de mâncare la bar și facem o pauză de vreo 45 de minute. Pe terasă e ceva lume, căci se poate ajunge foarte ușor aici urcând cu telecabina din Predeal, iar apoi mergând pe potecă circa 20 de minute.
Mâncarea a fost foarte bună. Un fel de mâncare principal costă în jur de 35 de Ron.
Am mai lăsat câte ceva în farfurie și pentru câinii ce păzesc cabana, care sunt foarte blânzi, prietenoși, și obișnuiți cu turiștii. Aici puteți găsi și cazare, iar pentru mai multe informații despre această cabană, puteți accesa siteul lor http://www.cabanagirbova.ro/.
De aici vom urma poteca marcată cu triunghi albastru , în continuare. Găsim marcajul cu o săgeată care ne indică direcția, pe un stâlp, lângă cabană.
Tot de aici pornește și un alt traseu spre cabana Limbăşel, dar nu am ajuns până acolo în această tură, pentru că nu am văzut o continuare a traseului, de acolo, spre Susai.
Pornim chiar de lângă cabană, în direcția opusă celei din care am venit. Urcăm o mică pantă pe poteca destul de largă și bătătorită, prin pădure. Apoi poteca se mai domolește și urcă aproape insesizabil.
După aproximativ o oră de mers pe această potecă superbă prin pădure, vom întâlni poteca marcată cu bandă roșie și cruce roșie . De aici, cele trei marcaje vor merge împreună prin pădure, pentru încă 15 de minute în urcare, până vom ajunge la cabană.
Suntem destul de aproape de drumul forestier pe unde se poate urca cu mașina la cabană, așa că de aici începe agitația. Sunt destul de multe mașini și motociclete, care fac gălăgie din când în când, dar este totuși, o plimbare plăcută. Am urmat poteca marcată prin pădure, căci drumul forestier ocolește și este mai lung.
În ultima parte de urcuș vom ajunge la o deschizătură a pădurii, de unde vedem cabana.
, în continuare. Găsim marcajul cu o săgeată care ne indică direcția, pe un stâlp, lângă cabană.Tot de aici pornește și un alt traseu spre cabana Limbăşel, dar nu am ajuns până acolo în această tură, pentru că nu am văzut o continuare a traseului, de acolo, spre Susai.
Pornim chiar de lângă cabană, în direcția opusă celei din care am venit. Urcăm o mică pantă pe poteca destul de largă și bătătorită, prin pădure. Apoi poteca se mai domolește și urcă aproape insesizabil.
La 25 de minute de la plecarea de la cabana Gârbova, ajungem la fosta Cabană Clăbucet Plecare. Situată la o altitudine de 1456 de metri, Cabana Clăbucet Plecare a fost ani de-a rândul un loc emblematic pentru orașul-stațiune Predeal. Aceasta oferea o panorama unică asupra abruptului prahovean al Bucegilor și al Țării Bârsei.
Clădirea a fost mistuită de un incendiu în 1999, iar de atunci a rămas în paragină. Incendiul a fost produs de o explozie a unei pungi de gaz metan din subsol, instalația fiind veche de 31 de ani și ar fi trebuit schimbată din 1988. Explozia de la Cabana Clăbucet a produs pagube de 20 de miliarde lei, dar, din fericire, nimeni nu și-a pierdut viața.
Privim vechea cabană și ne apropiem de stația de telegondolă care coboară în Predeal.
Din spatele stației de telecabină, traseul nostru continuă într-o coborâre medie pe pârtia Cocoșul. De aici vom urmări marcajul cruce albastră până vom ajunge la cabana Susai.
până vom ajunge la cabana Susai.
Coborâm chiar pe pârtie o perioadă, și, după aproximativ 15 minute, traseul nostru intră în pădure, urmând marcajul pe o potecuță, spre dreapta. În poza de mai jos puteți vedea intersecția. Trebuie să fiți atenți și să urmăriți marcajele.
și cruce roșie . De aici, cele trei marcaje vor merge împreună prin pădure, pentru încă 15 de minute în urcare, până vom ajunge la cabană.Suntem destul de aproape de drumul forestier pe unde se poate urca cu mașina la cabană, așa că de aici începe agitația. Sunt destul de multe mașini și motociclete, care fac gălăgie din când în când, dar este totuși, o plimbare plăcută. Am urmat poteca marcată prin pădure, căci drumul forestier ocolește și este mai lung.
Poteca continuă prin spatele ei, spre stânga, pe lângă gard, până vom ajunge la cabana de lângă, care are terasă și restaurant.
Cabana Susai este îngrădită complet și nu știu dacă în ziua în care am fost noi era închisă sau nu, dar cert e că nu era nimeni pe acolo.
Ne-am oprit la cabana de lângă, care nu știu exact cum se numește, sau dacă aparține tot de Complexul Hotelier Susai. Pare nouă, renovată și arată foarte bine.
Nu este chiar o cabană clasică de munte, pentru că ne-am simțit exact ca la o terasă din Herăstrău. Muzica tare, oameni veniți din oraș cu mașina și mare forfotă la restaurant.
Cu toate astea o apă rece ne-a prins bine și am ales să ne odihnim pe o poieniță în apropiere.
Ultima parte a traseului de astăzi este coborârea până în Predeal.
Există mai multe variante de coborâre, iar noi am ales una care ocolește puțin, pentru că era încă devreme.
Astfel, de la cabana Susai, în prima parte pornim pe potecuța din spatele cabanei, pe care am venit. După foarte puțin timp descoperim o potecă marcată cu bandă roșie și cruce albastră care coboară, spre dreapta. Este de fapt, continuarea potecii pe care am venit spre cabană, care face o buclă. Prima parte a coborârii nu este lungă, dar este puțin mai accentuată.
și cruce albastră care coboară, spre dreapta. Este de fapt, continuarea potecii pe care am venit spre cabană, care face o buclă. Prima parte a coborârii nu este lungă, dar este puțin mai accentuată.
Vom merge pe această potecă aproximativ 20 de minute, până vom ajunge la drumul forestier.
Ajungem la drumul forestier, unde este o intersecție de trasee. De aici am ales să urmăm drumul forestier spre stânga, care ne va duce până în Predeal, în zona Cioplea.
Traseul propriu-zis este marcat cu cruce roșie și are o porțiune prin pădure, care mai scurtează drumul forestier, la un moment dat. Noi am preferat să urmăm drumul forestier Poliştoaca - Valea Azugii în totalitate, pentru că este mai ușor de parcurs și mai lin.
și are o porțiune prin pădure, care mai scurtează drumul forestier, la un moment dat. Noi am preferat să urmăm drumul forestier Poliştoaca - Valea Azugii în totalitate, pentru că este mai ușor de parcurs și mai lin.
După aproximativ două ore și jumătate de la plecarea de la Susai, cu mers lejer și pauze, am ajuns în zona Cioplea din Predeal, și apoi, la gară.
A fost un traseu ușor de parcurs, marcat aproape în totalitate, dar este considerat de dificultate medie datorită lungimii de 23 de kilometri.
Sper că v-a plăcut acest blog și că veți încerca și voi să parcurgeți acest traseu.
iunie, 2019
TRASEE ÎN MUNŢII IEZER-PĂPUŞA
TRASEE ÎN MUNŢII SIRIU
TRASEE ÎN MUNŢII VRANCEI
EXCURSII
Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil
TRASEE ÎN MUNŢII APUSENI
TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI
TRASEE ÎN BREAZA
TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI
TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI
TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI
TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII
TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI
TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ
TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII
TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI
TRASEE ÎN MUNŢII COZIA
TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII GILĂULUI
TRASEE ÎN MUNŢII GROHOTIŞULUI
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI
TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA
TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI
TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN
TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI
TRASEE ÎN MUNŢII PERŞANI
U Vulcanul Racoș - Coloanele de Bazalt - Lacul de Smarald
U Vulcanul Racoș - Coloanele de Bazalt - Lacul de Smarald
M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg
TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru
TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI
TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru
TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI
TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU
TRASEE ÎN MUNŢII SIRIU
TRASEE ÎN MUNŢII VRANCEI
EXCURSII
YOUTUBE VIDEOS:
Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.
TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.
SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.
GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:
TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.
TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.
TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.
NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.
.jpeg)
