Traseu montan pe Jepii Mari şi Jepii Mici

TRASEU MONTAN CIRCUIT ÎN MUNŢII BUCEGI

Hotel Silva (950m) - Canton Jepi Schiel (1960m) - Hotel Piatra Arsă (1950m) - Cabana Caraiman (2025m) - Hotel Silva (950m)

Durata de parcurgere - 10 ore ( cu pauze )

Hotel Silva - Canton Jepi : 4h - 4.30h- Marcaj 
Canton Jepi - Hotel Piatra Arsă : 35min - Marcaj
Hotel Piatra Arsă - Cabana Caraiman : 45min - Marcaj + 
Cabana Caraiman - Hotel Silva : 3h - 3.30h- Marcaj 

Dificultate - mediu-greu - (Traseu interzis iarna)
Distanța parcursă - 20km
Stare Marcaje - bună
Diferență de nivel - 1075m

   Cu toții am auzit de traseele montane Jepii Mari și Jepii Mici din Bucegi. Sunt două dintre cele mai populare trasee montane de la noi din țară și iată că a venit momentul să facem o tură spectaculoasă prin aceste două văi de pe abruptul prahovean al Bucegilor.

   ACCES Ambele trasee pornesc din același punct, din fața Hotelului Silva din Bușteni, din apropierea stației de telecabină ce urcă la Babele, de la altitudinea de 950m.
   Dacă alegeți să veniți cu trenul până la gara din Bușteni, mai aveți de mers până la telecabină aproximativ 25 de minute.

   TRASEU Acest traseu pitoresc poate satisface toate gusturile, căci are porțiuni de pădure, porțiuni de stâncă, porțiuni mai expuse, gol alpin, dar și o cabană unde poți face o pauză sau unde poți realimenta cu apă sau mâncare. Este totodată unul dintre cele mai frecventate, antrenante și complexe trasee montane de drumeție din țară.

   Noi am ales să facem acest traseu în circuit. Vom urca pe Jepii Mari, luăm o pauză de masă la Hotelul Piatra Arsă, și apoi pornim spre Cabana Caraiman, de unde vom coborî spre Bușteni, pe valea Jepilor Mici.
   Este un traseu mediu ca dificultate în prima parte, dar destul de solicitant în partea a doua. Se poate considera un traseu greu per total, datorită timpului de parcurgere, dar și diferenței de nivel de peste 1000m altitudine.

   Vă recomand să fiți echipați corespunzător unei drumeții la altitudini înalte, cât și cu încălțări potrivite unui traseu cu porțiuni expuse și stâncă. Urmăriți prognoza meteo pentru ziua în care doriți să urmați acest traseu.
  ! Nu este un traseu pentru începători și este interzis iarna !

   Pornim pe acest traseu din apropierea Hotelului Silva din Bușteni, de unde încep și primele marcaje.
   Tot de aici începe și traseul care urcă până la Cascada Urlătoarea, poate cea mai vizitată cascadă din Bucegi. Este un traseu scurt, potrivit tuturor începătorilor pe mersul pe munte și nu numai. Puteți citi mai multe despre acest traseu pe blog aici.

  Ne facem încălzirea aproximativ 10 minute până ajungem la marginea pădurii, de unde începe poteca. Admirăm abruptul prahovean al Bucegilor, dominat de Vârful Claia Mare și pereții impunători ai Caraimanului.

   Ajungem la primele indicatoare de informare cu traseele montane care pornesc din acest punct. Astăzi am ales să urcăm pe cel marcat cu triunghi albastru , pe valea Jepilor Mari. 

   În prima parte poteca este un drum forestier, iar cele două marcaje - triunghi albastru și punct roșu  - merg împreună. Poteca este lată și nu foarte abruptă, dar fiind o vale întunecoasă și umedă, mai tot timpul anului vom avea de ocolit câteva porțiuni cu noroi. Este totuși un urcuș mediu, care poate fi străbătut de oricine are o condiție fizică minimă și echipament adecvat drumețiilor pe munte.
 

   Urmărim cu atenție săgețile indicatoare, care ne arată pe unde este poteca marcată și, după aproximativ 15 minute, vom ajunge în punctul unde cele două marcaje se despart, în dreptul unei conducte şi unui mic canton.

   Noi vom urmări în continuare marcajul triunghi albastru  spre dreapta.

   De aici vom începe urcarea spre Cantonul Jepi pe o potecă ce șerpuiește prin pădure. Urcăm pieptiș prin pădure şi după aproximativ 10-15 minute de la ramificație ajungem în punctul denumit "La Grătar".
   În prima parte urcușul nu este foarte greu, dar este susținut, iar poteca este destul de îngustă. Mai avem parte și de câte o porțiune scurtă de coborâre, dar în mare parte urcăm în serpentine largi, iar urcușul nu este foarte obositor. 

   Vom continua să urcăm treptat, câștigând încet altitudine aproximativ o oră, până când vom ajunge la prima deschizătură a pădurii, în punctul numit "La Vinclu". Ocolim acest punct printr-o serpentină scurtă de unde vedem panorama spre Valea Prahovei. Poteca are porțiuni expuse, care, în caz de vreme ploioasă, trebuie abordate cu atenție. 

   Continuăm urcarea prin pădure, iar după aproximativ două ore și jumătate de mers ajungem la indicatorul care ne arată că mai avem încă 2,15h până la Hotelul Piatra Arsă.

   Ajungem la o mică porțiune de stâncă pe care o traversăm ușor cu ajutorul unor lanțuri montate pentru a ajuta la urcare, iar apoi facem o pauză de masă de aproximativ 15 minute într-o deschizătură a pădurii, de unde admirăm, din nou, Valea Prahovei.
   Cu toate că acest traseu poate părea destul de dificil unor începători, noi ne-am dat seama că urcușul nu a fost chiar atât de obositor și chiar am rămas plăcut surprinși că nu a fost chiar atât de greu cum se spune. În schimb este destul de lung.

   După scurta pauză revenim la urcuș, iar în ultima parte, până la ieșirea din pădure avem parte de cel mai susținut urcuș de până acum. Este totuși o porțiune scurtă pe care o traversăm fără probleme.
   Pădurea se rărește treptat, iar în aproximativ trei ore de la plecare, ajungem la golul alpin.
   Panorama este superbă și astfel decidem rapid să mai facem o pauză și să ne bucurăm de acest loc minunat. Urcușul până aici a meritat pe deplin, iar dacă considerați că acesta este punctul maxim al ascensiunii voastre, vă puteți întoarce lejer pe același traseu.

   După această pauză de admirat împrejurimile, pornim mai departe pe poteca îngustă și expusă.
   În următoarea jumătate de oră trecem prin porțiunea denumită "La Scări", unde urcăm pieptiș o serie de trepte, care în partea finală sunt săpate în stâncă și prevăzute cu cabluri de asigurare. Peisajul s-a schimbat complet, iar poteca este din ce în ce mai spectaculoasă. Această porțiune nu este neapărat grea, dar trebuie parcursă cu atenție.

    După această porțiune cu stânci, traversăm firul Văii Urlătoarea Mare și ne îndreptăm spre Cantonul Jepi. Mai avem de străbătut încă trei serpentine largi prin pădurea de jnepeni și vom ajunge în aproximativ 25 de minute la canton. 

   Ajunși la Cantonul Jepi, ne bucurăm de acest loc deosebit alături de mulți alți drumeți care aleg acest traseu pentru coborâre spre Bușteni.
   De la plecarea de la Hotelul Silva până aici noi am reușit să străbatem această porțiune de traseu în 4 ore. Am ales să ne bucurăm de acest traseu și nu ne-am grăbit foarte tare. Pauzele dese și destul de lungi ne-au prins tocmai bine și astfel nu am simțit că acest traseu a fost obositor. Desigur, dacă veți face pauze mai scurte, veți ajunge mult mai repede la punctul final.

    Din păcate în interiorul cantonului am găsit multe gunoaie, și, deși ar putea fi folosit ca adăpost în caz de vreme nefavorabilă, nu cred că ar vrea cineva să stea în astfel de condiții. Povestea cantonului o puteți citi mai jos.

   Cantonul Jepi (Schiel) a fost construit acum mai mult de 100 de ani. În 1882, Carol și Samuel Schiel, fiii unui pastor luteran stabilit la Râșnov, au construit un centru forestier cunoscut sub numele de ”Fabrica de Hârtie C&S Schiel, Succesorii-Bușteni”.
   În 1910, pe traseul funicularului care transporta lemne de pe munte către fabrica de hârtie, frații Schiel au ridicat un punct intermediar. Astfel a fost construit Cantonul Jepi la o altitudine de 1960m.

   Flora şi fauna din Bucegi au prezentat interes pentru cercetători şi astfel, în 1922 s-a înființat Staționarul Zoologic de la Cumpătu-Sinaia care funcționa pe lângă Facultatea de Biologie a Universității din București. Specialiștii care veneau la Cantonul Jepi să cerceteze zona, au ridicat încă o încăpere, unde să poată fi adăpostiți biologii.

   În 1948, fabrica fraților Schiel a fost naționalizată, iar de atunci nu a durat mult până la abandonarea întregului centru industrial. Mai exact, în 1966, funicularul și calea ferată forestieră au fost închise.

   Cantonul cu acoperiș portocaliu din Bucegi a continuat să existe și a funcționat ca refugiu pentru salvamontiști.

   După anii 2000, cantonul a fost abandonat definitiv și lăsat să se degradeze. La începutul anului 2016, cantonul a fost dat la licitație de Primăria Bușteni și a fost vândut unei persoane fizice care a achitat pe loc suma de 181.920 Euro.

Sursa www.emunte.ro

   Ne continuăm drumul printre jnepeni spre Hotelul Piatra Arsă. Având în vedere direcția din care am venit, poteca pe care o vom urma este spre stânga. Nu are marcaj, dar este foarte vizibilă.
   Hotelul se vede la un moment dat pe partea dreaptă și în aproximativ jumătate de oră de la plecarea de la canton, vom ajunge la Hotelul Piatra Arsă.

   Am ajuns la cabană în jurul orei 15.00 și ales să mai facem o pauză pentru a comanda ceva de mâncare. Aici am poposit cam 45 de minute în care am mâncat și ne-am relaxat.

   Cabana Piatra Arsă este situată pe platoul Bucegilor, la o altitudine de 1950 de metri, la jumătatea distanței dintre Babele și Cota 2000. Construită în anul 1935, ea a fost transformată ulterior într-o bază sportivă.

   Vara se poate ajunge cu mașina pe drumul asfaltat din Sinaia, până în apropierea complexului, sau pe numeroase trasee turistice din Sinaia, Bușteni sau Poiana Țapului. Pe timp de iarnă, cele mai ușoare căi de acces sunt cu telecabina, fie din Bușteni prin Babele și apoi un traseu de 2 ore pe platou, fie dinspre Sinaia cu telecabina până la Cota 2000, apoi un traseu de 2 ore pe platou.

   În continuare, vom pleca pe traseu spre Cabana Caraiman.
   Din spatele cabanei vom porni pe drumul pe care am venit și mergem spre intersecția de trasee marcate, în apropierea unei construcții din piatră.

   Vom merge pe poteca marcată cu bandă galbenă , care trece printr-un pasaj de jnepeni, spre Cabana Babele, pentru aproximativ 25 minute.
   În scurt timp, printre jnepeni, vom ajunge la o bifurcație și vom urma poteca prin partea stângă.

   După ce trecem pe lângă o stână, pe care o lăsăm pe partea dreaptă, la un moment dat ajungem la o intersecție unde traseul spre Cabana Caraiman se bifurcă spre dreapta.

   Marcajul pe care îl vom urma de acum este cel cu punct albastru. Trebuie să fiți atenți la această intersecție, pentru că nu este prea bine marcată și s-ar putea să o ratați din cauza potecilor ramificate din golul alpin. Noi am urmărit traseul cu ajutorul aplicației https://muntii-nostri.ro/ și astfel am reușit să identificăm locul exact unde este bifurcația.

   Urcăm o mică pantă și în curând se deschide priveliștea impunătorului masiv Caraiman. Trecem pe sub linia de telecabină, coborâm spre albia râului, îl traversăm și urmăm poteca pe celălalt mal, spre cabană.

    De la Piatra Arsă până la Cabana Caraiman am făcut aproximativ 45 de minute iar această porțiune de traseu a fost ca o plimbare plăcută pe platoul Bucegilor.

   Cabana Caraiman (2025m)  este situată pe versantul prahovean al Munților Bucegi în căldarea de obârșie a Văii Caraimanului. De aici puteți admira pereții Caraimanului și ai Jepilor Mici, Valea Jepilor și creasta Munților Baiului.

   Istoria ne spune că prima oară Cabana Caraiman a fost ridicată în 1907, pe locul unui vechi pavilion al Eforiei Spitalelor Civile, şi distrusa puțin timp după Primul Război Mondial.  

   În primăvara anului 1937, un grup de tineri îndrăgostiți de munte, constituiți în Grupul Alpin Brav, ce avea să devină Clubul Carpatin Roman, au decis construirea unei cabane pe Culmea Caraimanului.

   Putini dintre cei care astăzi poposesc la Cabana Caraiman cunosc eforturile prin care s-a înălțat, cu sacrificii şi cheltuieli foarte mari. Drumurile nu erau amenajate, iar transportul materialelor de construcție era anevoios. În mare parte, a fost folosit funicularul Fabricii de Hârtie din Bușteni, dar si cai, măgari şi căruțe. 

   În toamna anului 1937, cabana era aproape gata și se dorea ca inaugurarea sa nu fie mai târziu de Anul Nou. Cu lacrimi in ochi de emoție si bucurie, la trecerea dintre anii 1937 si 1938, membrii Clubul Carpatin Roman sărbătoreau inaugurarea cabanei de pe Şaua Mică a Caraimanului.

   

   Cabana Caraiman a rezistat destul de bine intemperiilor, cu excepția acoperișului, care a fost luat de vânt in 1938, 1947 si 1959.

În perioada 2005-2006, cabana a fost renovata.

   În prezent cabana nu mai este deschisa circuitului turistic, fiind proprietatea unui cetățean britanic, care o folosește, de doua ori pe an, drept casa de vacanta. Cu toate acestea, drumeții pot fi cazați, acum mergându-se pe principiul "primul venit - primul servit". Actualii cabanieri sunt si administratorii "casei de vacanta", iar salariul acestora provine exclusiv din sumele de cazare plătite de turiști.

   La cabană sunt 40 de locuri de cazare, dispune de apă de la izvor, curent electric de la generator și încălzire. Nu se servește mâncare, iar toaleta este în afara cabanei.
Sursa www.turistmania.ro

   Noi am decis să facem încă o pauză de 15 minute pentru a admira priveliștea și pentru a face câteva poze. Ca întotdeauna, în realitate priveliștea e mult mai spectaculoasă decât în poze, așa că trebuie să mergeți să vedeți cu ochii voștri !

   Din apropierea cabanei pornește traseul spre Crucea Eroilor, un traseul spectaculos, vânat de majoritatea iubitorilor de drumeții, despre care puteți citi aici.

   Noi vom începe coborârea pe Valea Jepilor Mici spre orașul Bușteni.
   Lângă cabană observăm indicatorul ce ne arată direcția spre care vom porni şi marcajul pe care îl vom urma pe această porțiune, cruce albastră .

   Cu toate că acest traseu se parcurge mai mult în urcare, pentru că este destul de dificil, iar accidentele se produc de obicei la coborâre, iată-ne în fața ultimei încercări a zilei de astăzi.
   Coborârea pronunțată începe chiar de lângă cabană, așa că ne întâmpină o pantă abruptă de toată frumusețea. La pasajele mai dificile sunt montate lanțuri ajutătoare, așa că trebuie să aveți doar putină atenție în locurile mai expuse.
   
   Adrenalina e la maxim și ne bucurăm de fiecare părticică a acestui traseu. Mai în fund, mai în picioare, trecem destul de ușor de toate porțiunile dificile, cu toate că genunchii noștri nu sunt prea fericiți de o astfel de coborâre accentuată.

   Cu toate că este luna iulie, încă mai găsim porțiuni cu zăpadă, care, în unele locuri blochează accesul pe potecă.
Lanțurile ajutătoare sunt și ele acoperite, așa că trebuie să reconfigurăm traseul din loc în loc.

   După primele 45 de minute de aventură, găsim pe partea dreaptă frumoasa Cascadă Caraiman ( numită şi Cascada Fantomă), care se află la o altitudine de peste 1700m. 
   Ne bucurăm de această cădere de apă spectaculoasă și ne continuăm coborârea.

   Mai avem de trecut încă câteva porțiuni mai expuse, peste care trecem cu grijă. Pentru că zilele de vară sunt lungi și mai este încă lumină, mai facem o pauză de jumătate de oră pe la jumătatea drumului.

    Mai jos, găsim din nou porțiuni cu zăpadă care blochează accesul pe traseul marcat, lanțurile fiind complet acoperite.
   Am avut noroc însă cu băieții de la Salvamont Prahova care coborau spre Bușteni și care ne-au ajutat să trecem peste porțiunile mai dificile.

   Ultima parte a traseului, timp de aproximativ 30 de minute, se merge lejer prin pădure, până când se iese în locul de unde am început acest traseu.

   Dacă nu am fi făcut pauza de jumătate de oră, am fi parcurs această coborâre în 3 ore, dar am mai lungit puțin experiența și am reușit să coborâm în 3,30h.

   A fost o zi minunată petrecută pe munte și, cu toate că am parcurs un traseu complex, nu ne-am grăbit foarte tare. Ne-am bucurat de fiecare loc în parte, iar experiența avută pe văile Bucegilor ne-a făcut să înțelegem de ce este atât de popular acest traseu.

Am petrecut 10 ore în care ne-am dat seama că este un traseu divers şi interesant, care merită parcurs de toți iubitorii muntelui.

Vă mulțumesc pentru vizita pe blog

și vă invit să descoperiți şi alte trasee de drumeție !

iulie, 2019

Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,

clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:

U - Traseu ușor

M - Traseu mediu

D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII APUSENI

U Gheţarul Focul Viu - Vârful Piatra Galbenei

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

U Azuga - Canton Limbăşelu - Cabana Gârbova - Drumul Tunului

M Azuga - Creasta Baiului - Sinaia

M Bușteni - Culmea Zamora - Gara Azuga

TRASEE ÎN BREAZA

U Breaza - Crucea De Pe Gurga - Trovanţii 

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

U Bușteni - Cascada Urlătoarea - Bușteni

U Bușteni - Gura Diham - Cabana Diham - Cabana Poiana Izvoarelor

U Hotel Peștera - Șaua Cocora - Hotel Piatra Arsă

U Hotel Peștera - Vârful Pietrosu - Şaua Lăptici

U Camping Zănoaga - Lacul Scropoasa - Cascada Șapte Izvoare

M Căminul Alpin Buşteni - Pichetul Roşu - Cabana Diham - Vârful Grecului

M Sinaia - Stâna Regală - Hotel Piatra Arsă

M Piatra Arsă - Crucea Caraiman - Cabana Vârful Omu

M Vârful Omu - Cascada Ialomiței - Hotel Peștera

M Cabana Diham - Cabana Mălăiești - Pichetul Roșu

M Padina - Valea Horoabei

M Moeciu de Sus - Şaua Strunga - Vârful Bucșa(Leaota)

M Șimon - Cascada Moara Dracului

M Lacul Bolboci - Valea Seacă a Tătarului - Refugiul Şaua Strunga

D Bușteni - Jepii Mari - Piatra Arsă - Jepii Mici

D Hotel Peștera - Refugiul Bătrâna - Cabana Vârful Omu

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

U Cașoca - Cascada Pruncea - Vulcanii Noroioși -Sărata Monteoru

U Masivul Ivaneţu - Babele de la Ulmet - Chilia lui Dionisie din Ţara Luanei

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

U Baraj Lac Colibița - Piatra Lui Orban - Sat Mița

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

U Mălaia - Cascada Scoruș

U Brezoi - Cascada Lotrişor

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

U Cabana Schit Km36 - Cascada Vânturătoarea

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

M Cheia - Vârful Gropşoarele - Cabana Ciucaș - Cabana Muntele Roșu

M Cheia - Cabana Ciucaș - Vârful Ciucaș

M Pasul Bratocea - Șaua Tigăilor - Vârful Ciucaș

M Poiana Stânii - Cheile Pârâului Alb - Vârful Gropşoarele

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

M Azuga - Clăbucetul Azugii - Drumul lui Ceaușescu

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

M Azuga - Clăbucetul Taurului - Gârbova - Susai - Predeal

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

U Păușa - Mănăstirea Stânișoara

M Mănăstirea Stânișoara - Vârful Cozia - Refugiul Turneanu

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ

M Bâlea Lac - Șaua Caprei - Vârful Vânătoarea lui Buteanu

M Canionul Valea lui Stan - Lacul Vidraru - Transfăgărășan

M Canton Piscu Negru - Vârful Lespezi

M Fereastra Zmeilor - Vârful Vânătoarea lui Buteanu

D Bâlea Lac - Vârful Lăiţel - Lacul Călțun - Vârful Negoiu

D Vârful Negoiu - Lacul Călțun - Tunel Transfăgărășan

TRASEE ÎN MUNŢII GILĂULUI

U Baraj Tarniţa - Piatra lui Lucaci

TRASEE ÎN MUNŢII GROHOTIŞULUI

U Măneciu - Vârful Poiana Mare

U Baia Baciulu - Slănic Prahova

TRASEE ÎN MUNŢII IEZER-PĂPUŞA

M Cabana Voina - Găinaţul Mare - Şaua Grădişteanu

TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

U Voineasa - Șaua Chica Lupului - Strategica

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

M Dragoslavele - Piatra Dragoslavelor

M Dragoslavele - Poiana Lui Iuda

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

U Voineasa - Lacul Jidoaia

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

U Culmea Pricopanului

U Greci - Vârful Ţuţuiatu

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

U Băile Herculane - Crucea Albă

U Dubova - Vârful Ciucaru Mare

TRASEE ÎN MUNŢII PARÂNG

M Transalpina - Lacul Gâlcescu

TRASEE ÎN MUNŢII PERŞANI
U Vulcanul Racoș - Coloanele de Bazalt - Lacul de Smarald

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

U Zărnești - Prăpăstiile Zărneștilor - Cabana Curmătura

M Zărnești - Vârful Piatra Mică - Cabana Curmătura

M Casa Folea - Valea Vlădușca - Cabana Curmătura

M Casa Folea - Refugiul Grind 1 - Vârful La Om

M Săticul de Sus - Marele Grohotiș - Cerdacul Stanciului

M Plaiul Foii - Refugiul Şpirla - Zaplaz - Vârful Tămăşel

D Cabana Curmătura - Șaua Crăpăturii - Vârful Turnu

D Vârful Turnu - Șaua Padinei Închise - Cabana Curmătura

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA MARE

M Dâmbul Morii - Canionul 7 Scări - Vârful Piatra Mare

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU

U Cabana Rarău - Pietrele Doamnei

TRASEE ÎN MUNŢII SIRIU

M Cabana Valea Neagră - Lacul Vulturilor

TRASEE ÎN MUNŢII TRASCĂULUI

U Rimetea - Piatra Secuiului

TRASEE ÎN MUNŢII VRANCEI

M Coza - Strâmtura Cozei - Stâna Cârnituri - Şaua Geamăna

U Lepşa - Cheile Tişiţei - Tunel

EXCURSII

Bulgaria - Cascadele Krushuna şi Peștera Devetashka

Barajul Paltinu - Atra Doftana

YOUTUBE VIDEOS:

COLIBIŢA

MARELE GROHOTIŞ ŞI CERDACUL STANCIULUI

CRUCEA EROILOR ŞI VÂRFUL OMU

DIN BUŞTENI PE CULMEA ZAMORA

SCROPOASA - CEL MAI ALBASTRU LAC

RHODODENDRON ÎN LEAOTA

CANIONUL ŞAPTE SCĂRI

LACUL GÂLCESCU VLOG

REFUGIUL ŢIGĂNEŞTI - VÂRFUL OMU

SLANIC PRAHOVA

PERŞANI - CETATEA HELDENBURG

CHEILE TIŞIŢEI

BABELE DE LA ULMET

CABANA GÂRBOVA IARNA

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:

timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.

Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.

Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.

Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.