Showing posts with label Vârful Leuca Mica. Show all posts
Showing posts with label Vârful Leuca Mica. Show all posts

Monday, June 22, 2020

Abruptul prahovean al Bucegilor văzut de pe Vârful Grecului

TRASEU MONTAN CIRCUIT ÎN MUNȚII BUCEGI

Căminul Alpin (925m)- Poiana Coştilei (1360m)- Pichetul Roşu (1445m)- Cabana Diham (1320m) - Şaua Baiului (1354m) - Vârful Grecului (1432m) - Buşteni (900m)

Timp de parcurgere: 8h (cu pauze)
Căminul Alpin - Cabana Diham - 3h - +
Cabana Diham - Vârful Grecului - 1,30h - 
Vârful Grecului - Buşteni - 1,30h - nemarcat
Distanța: 20 km
Diferența de nivel: 473m
Dificultate: mediu
Stare marcaje: bună
Sezonalitate: tot timpul anului
Surse de apă: Cabana Diham

TRASEU
Prima porțiune a acestui traseu, Căminul Alpin - Pichetul Roşu, face parte dintr-o adevărată magistrală cu o lungime de circa 12 km, care înconjoară la o altitudine medie de 1400-1700 m, poate cea mai importantă parte a Abruptului Prahovean (partea de nord-est). Din el se desprind trasee de acces spre importante obiective turistice, alpine şi de schi din zonele Coştila, Omul, Morarul şi Bucşoiul. (Munţii Noştri)
În prima parte a traseului vom merge prin pădure, urcând susținut la început, pentru ca mai apoi să avem parte de o porțiune cu dese urcări şi coborâri scurte şi uşoare.
Vom ajunge la celebra Cabană Diham, unde vom face o pauză de masă, după care vom urca pe Vârful Grecului, pentru o priveliște unică asupra vârfurilor Caraiman (2384m), Coştila (2490m), Colţilor Morarului şi Vârfului Bucşoiu (2492m). Traseul nu are porțiuni dificile sau tehnice şi poate fi parcurs foarte ușor, cu mențiunea că este destul de lung.

MUNȚII BUCEGI
Masivul Bucegi, cu o suprafață de circa 300 km2, se află la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, desfășurându-se între Valea Prahovei la est și culoarul Branului și Valea Ialomiței la vest. Spre nord este delimitat de depresiunea Bârsei și spre sud de Subcarpații de Curbură. Se întinde pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov.

Fiind de o mare complexitate structurală și morfologică, masivul apare ca o cetate naturală, cu incinta suspendată la 1600-2500 m, sprijinită de abrupturi puternice.

Parcul Natural Bucegi a fost creat odată cu promovarea și dezvoltarea turismului, ca măsură de prevenire a procesului de exploatare irațională a resurselor naturale și distrugere a diversității biologice. Are o suprafață totală de 32.663 ha, din care 16.334 ha se află pe teritoriul județului Dâmbovița.
Parcul cuprinde o mare diversitate biologică, geologică, geomorfologică, carstul ce prezintă o importanță deosebită prin frumusețea peisajului și prin interesul științific: Peștera Ialomiței, Peștera Rătei, Cheile Zănoagei, Cheile Urșilor, Cheile Orzei, Cheile Tătarului, Clăile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline.
Pe Vârful Caraiman, la altitudinea de 2291 m, a fost înălțată Crucea Eroilor Neamului vizibilă de la mare distanță, dedicată cinstirii memoriei eroilor neamului căzuți în Primul Război Mondial.


ACCES
Traseul pe care îl vom parcurge astăzi are ca punct de pornire oraşul Buşteni, care se află la 135km de Bucureşti, 40km de Braşov şi 180km de Sibiu.
Bușteni este un oraș în județul Prahova, Muntenia, format din localitățile componente Bușteni (reședința) și Poiana Țapului. Este localizat pe Valea Prahovei, la poalele Munților Bucegi, care au altitudinea maximă de 2.505 m, în Vârful Omu. Se întinde pe circa 7 km de-a lungul văii Prahovei, între "Vadul Cerbului" și tunelul săpat în pintenul muntelui "Muchia Lungă". (Tunelul săpat la baza muntelui "Muchia Lungă" a fost folosit de CFR între anii 1879-1961, după care a fost desființat, o dată cu electrificarea liniei de tren. Acum se poate vedea din DN1, pe partea stângă a drumului, venind dinspre Buşteni spre Azuga.)
În 1790 se spune că locul unde Valea Cerbului se varsă în râul Prahova se numea "La Bușteni", terenul nefiind locuit, dar presărat cu gropi.
Primele case se construiesc în 1793 de către Vasile Drăguș, Niță Enache pe Valea Albă. Abia în 1846 începe construcția șoselei dintre Câmpina și Predeal, iar după 30 de ani se instalează și calea ferată care fac din locul strâmt un centru vital al transportului.
(Wikipedia)

PORNIM ?
Traseul nostru pornește de lângă Cabana Căminul Alpin (925m), care se găsește în capătul străzii Valea Albăunde găsim un indicator ce ne conduce imediat spre pădure, urmând marcajul triunghi roșu, în prima parte a traseului.
Parcăm mașinile în spatele Căminului Alpin, ne echipăm şi pornim pe traseu.
Intrăm rapid în pădure şi începem să urcăm ușor pe poteca largă de pe Plaiul Munticelu. Întâlnim imediat un panou informativ, unde putem citi cele mai importante reguli de mers pe munte şi ne continuăm drumul pe poteca evidentă, urmărind marcajul triunghi roşu.
După vreo zece minute de la plecare dăm de o troiță, unde facem un mic popas ca să mai scăpăm de haine, căci ne-am încălzit deja de la urcuș. N-am mers prea mult, abia ne facem încălzirea, așa că nu stăm prea mult în loc.
Timp de vreo oră de acum încolo, vom merge prin pădure, la început în urcare, urmată de mici coborâșuri și mers pe curbă de nivel, spre final.
Traseul este destul de obositor în prima parte, urcușul fiind de nivel mediu şi continuu.
Sunt sigură că niște drumeți fără pregătire fizică vor fi extenuați de la urcușul din prima jumătate de oră, dar, dacă vor trece peste această porțiune, traseul va deveni din ce în ce mai ușor de parcurs. Totodată, timpul petrecut pe traseu se poate mări, așa că calculați-vă bine timpul de mers !
În a doua jumătate de oră vom merge pe curbă de nivel şi vor urma scurte porțiuni de coborâre, urmate de scurte urcușuri, bineînțeles.
Marcajul triunghi roşu este foarte evident şi ușor de urmărit, iar poteca este lată şi bătătorită, căci este un traseu popular şi bătut la pas de multi drumeți.
Am trecut de punctul "La Măsurătoarea Urșilor" (1310m), un loc de unde se ramifică mai multe poteci nemarcate, spre Valea Albă şi Refugiul Coştila. Noi urmăm în continuare poteca marcată cu triunghi roşu, care este cea principală, evidentă.
Apoi am traversat Văile Coştilei şi Gălbenelelor şi după aproximativ o oră de la plecare am ajuns în Poiana Coştilei (1360m).
Poiana, aflata chiar la poalele munților, e un loc mirific unde poți admira muntele impozant ce se afla parcă la o aruncătura de băț și poți face un popas în luminișul larg. Deasupra pădurii se înalță Vârful Santinela Văii Cerbului, iar în spate, abruptul Coştilei, Valea Mălinului şi marele perete al Crestei Gălbinelelor. Noi însă nu am avut noroc să vedem aceste stâncării, căci am nimerit într-o zi ploioasă, când abrupturile stâncoase erau învăluite de nori.
În Poiană nu exista sursă de apă, ci doar mai sus, spre Refugiul Colții Morarului.
În capătul nordic al poienii există o stână locuită pe timp de vară, cu toate că noi n-am auzit nicio mișcare. Atenție la câini totuși !
Traversăm poiana în sensul firesc de mers, ne strecurăm printre brusturi și intrăm din nou în pădure, pentru o scurtă coborâre. În aproximativ 10 minute ajungem la o intersecție de trasee, răscrucea de drumuri "Poiana Văii Cerbului" (1310m), unde traseul marcat cu banda galbenă urcă de-a lungul Văii Cerbului, spre Cabana şi Vârful Omu.
Tot de aici se poate coborî spre Bușteni, prin Plaiul Fânului, ajungând în drumul forestier ce leagă Bușteni-ul de Cabana Gura Diham (circa 1,30h conform indicatorului).
Noi ne hotărâm să facem o mică pauză în acest loc, înainte de a ne continua traseul pe marcajul triunghi roşu, spre Poiana Pichetul Roșu.
Poteca noastră este cea care merge înainte, având în vedere sensul de mers dinspre care am venit. Coborâm în prima parte şi apoi ne continuăm drumul lin prin pădure.
Până la următoarea intersecție, Poiana Pichetul Roșu, mai avem de străbătut o porțiune de traseu de aproximativ 1,30h.
Continuăm să mergem pe curbă de nivel, având parte şi de câteva urcări scurte din loc în loc.
Pot să zic că pe această porțiune ne-am bucurat de o plimbare relaxantă printr-o pădure deasă, veche şi misterioasă, mai ales că la un moment dat am intrat într-o zonă cu ceaţă, aceasta făcând această zonă cu atât mai specială.
Când am ajuns în Poiana "Pichetul Roşu" (1445m) era mare agitație. Mai multe grupuri de drumeți s-au oprit pentru o mică pauză în acest punct de intersecție al mai multor trasee, unde găsim un stâlp cu multe plăcute indicatoare.
Pentru cei ce nu știu, pichetul este un ţăruș de lemn sau de metal care se înfige în pământ pentru a marca un punct al unei alinieri sau al unui traseu. Acum mulți ani, când am trecut prima oară prin locul ăsta chiar m-am întrebat ce înseamnă cuvântul "pichet", pentru că nu-l mai auzisem până atunci.
Am găsit şi un pasaj din 1910 extras din "ANUARUL SOCIETĂȚII TURIȘTILOR ROMÂNI":
"La Căpăţâna Porcului, Baiul Sasului şi Râşnoava, acum câţiva ani, erau stabilite în nişte căsuţe drăguţe posturi de grăniceri, însărcinaţi cu paza frontierei. Astăzi însă nu mai există decât pichetul din Căpăţâna Porcului (Pichetul Rosu); celelalte doua au ars şi nu se mai cunosc nici urmele lor."
Mai departe, vom schimba marcajul şi vom merge către Cabana Diham. Direcția de mers este aceeași, înainte, spre nord, pe marcaj punct roşu
În aproximativ 30-40 de minute vom ajunge la cabană, mergând prin pădurea cufundată în ceaţă.
Lăsăm în stânga obârșia Văii Glăjăriei, drumul ocolește de-a coasta şi pe la nord Vârful  Căpăţâna Porcului, trecând apoi pe coastele nordice ale Dihamului.
După circa 20 min întâlnim poteca (marcată cu cruce albastră) care coboară în dreapta, spre Cabana Poiana Izvoarelor. (informații despre acest traseu găsiţi AICI )

Ieșim în scurt timp în poiana din Curmătura Armăsarilor, de unde în coborâre ușoară, prin pășunile şi rariştile clinului nordic al Dihamului, ajungem pe coama largă a Măgurei Cenușii, care desparte Valea Glăjăriei (stânga) de Valea Beuca (dreapta). Aici întâlnim drumul ce vine din dreapta, dinspre Șaua Baiului, trecem prin poiana din lungul coamei şi coborâm la Cabana Diham (1320m). https://muntii-bucegi.ro/ 
Din poiană, ajungem rapid la Cabana Diham, unde vom face o pauză de masă.
Cabana Diham este situată în Munţii Dihamului, la marginea unei poieni largi de sub Măgura Cenuşie, și reprezintă o importantă bază turistică. Ea oferă un excelent loc de odihnă şi este în același timp un punct de plecare pentru numeroase excursii în împrejurimi sau în excursii mai dificile pe abruptul nordic al Bucegilor. Iarna, cabana Diham servește ca bază pentru practicarea schiului fond.
Este situată la altitudinea de 1320 metri şi este una din cele mai solicitate cabane atât pe timp de vară cât și pe timp de iarnă, fiind ușor accesibilă din 4 direcții: Predeal, Azuga, Bușteni și Râșnov.
Mai multe informaţii despre cabană puteți găsi pe siteul lor: http://www.diham.ro/.
După ce ne reîncărcăm bateriile în curtea cabanei, pornim spre următorul punct al traseului nostru - Vârful Grecului.
De la cabană, vom urca pe drumul de acces pietruit, până dăm de drumul forestier pe care am venit şi vom face dreapta, urmând marcajul triunghi galben, spre Șaua Baiului. Bineînțeles, nu înainte de a mai admira priveliștea cu masivele Postăvaru şi Piatra Mare, care se văd în depărtare. Asta pentru că crestele înalte ale Bucegilor au fost ascunse în nori toată ziua.
Pe acest drum circulă şi mașini, așa că este foarte ușor de parcurs, panta fiind aproape inexistentă.
În jumătate de oră ajungem în Șaua Baiului, un alt punct de intersecție al mai multor drumuri.
Din Şaua Baiului, noi vom merge pe lângă stâlpul din mijlocul poienii, prin stânga lui, poteca nefiind vizibilă la început. Trecem pe lângă gardul din dreapta, unde putem citi "Accesul Interzis" pe barieră şi mergem prin poiană, pe lângă gard, printr-o mocirlă. Ajungem imediat la liziera pădurii, unde poteca se conturează, apărând şi marcajele. Noi vom urma în continuare triunghiul galben, care merge în paralel în prima parte cu banda albastră şi cu triunghiul roşu (ambele spre Azuga).
Trecem pe sub niște case superbe, despre care nu am putut afla nimic. Pe o hartă am găsit că acolo ar fi Mausoleul Eroilor, dar accesul fiind interzis persoanelor neautorizate, nu l-am putut vedea.
Ieșim rapid din pădure şi avem în faţă unui nou urcuș. Avem de parcurs o porțiune în aproximativ 20 de minute de urcat lejer, spre Vârful Leuca Mică (1448m).
Priveliștea de pe vârf cu abrupturile Bucegilor este extraordinară, așa că facem o scurtă pauză. Avem parte de un tur de orizont cuprinzător, cu perspective interesante asupra Munților Baiului, Postăvaru, Piatra Mare şi evident, Bucegi.
Norii s-au risipit, avem parte de soare, iar locul ăsta plin de viaţă este minunat !
După ce ne relaxăm putin şi ne bucurăm de priveliște, pornim către ultimul vârf al zilei de pe acest traseu, Vârful Grecului (1432m).
Laitmotivul zilei a fost relaxarea genunchilor pe porțiuni scurte de coborâre scurte, pentru ca mai apoi să urcăm din nou ce am coborât. Asta se va întâmpla şi acum. Vom coborî de pe Vârful Leuca Mică într-o şa, trecând printr-o pădure, după care vom urca din nou până la Vârful Grecului.
Încă vreo 30 de minute mai mergem pe această porțiune a traseului, când, în păduricea dintre vârfuri, găsim niște băieți ce caută comori. La propriu. Bineînțeles că ne stârnesc curiozitatea, așa că stăm putin de vorbă cu ei, ca să aflăm ce caută prin pădurea asta. Aflăm că fac parte dintr-o asociație care se ocupă cu recuperarea relicvelor ce definesc istoria militară românească.
Romanian Military Archeology - R.M.A. - este un proiect care a luat naștere în 2015, din inițiativa lui Michele Bressan şi a lui Daniel Apostol.
Fiecare membru al asociației este ”specializat” într-un anumit domeniu, fie că este vorba de piese germane WW1/WW2, de uniforme, decorații românești, elemente de muniție sau însemne de identificare. Astfel, cunoștințele fiecăruia, ajung sa devină mecanismul acestui grup, ajutând la identificarea tuturor pieselor găsite si studierea acestora.
Pe parcursul activității RMA, s-au produs descoperiri deosebit de importante. Au fost recuperați circa 30-40 soldați neidentificați, provenind din cele trei gropi comune descoperite in zona Predeal, dar şi ”tezaurul” de cruci de fier germane WW2.
Băieţii ne-au spus că sunt activi pe Facebook şi că putem urmări ultimele lor descoperiri din munții României, pe pagina lor de Facebook, RomanianMilitaryArcheology.

Ne continuăm drumul, având imaginea Vârfului Grecului (1432m) în fața noastră, pregătindu-ne pentru ultimul urcuș de astăzi. Nu este o urcarea grea, dar după întreg traseul parcurs azi, tragem un pic de noi până sus.
Ne oprim în dreptul Crucii ridicate în acest loc în memoria eroilor căzuți la datorie pentru reîntregirea neamului în Primul Război Mondial, pentru a admira priveliștile în toate direcțiile. Putem observa, în toată splendoarea lui, abruptului estic al Bucegilor cu Vârful Bucșoiu, Colții Morarului și Colții Obârșiei, Caraimanul şi Coştila.
Clar a meritat drumul până aici, mai ales că acum avem parte şi de putin soare.
Vârful Grecului este un loc accesibil pentru iubitorii de natură, căci până aici se poate veni şi iarna, cel mai scurt traseu în urcare fiind din Azuga (pe marcaj triunghi galben).
La final de "urcuș" le mulțumim prietenilor noștri de la MontanYard pentru încă o tură memorabilă, reușită şi plăcută, precum şi pentru zâmbete şi pentru voia bună de pe traseu.
Îi puteți urmări pe Facebook, pe pagina lor dedicată turelor montane, unde au format o comunitate specială a iubitorilor de drumeții în natură.
Sunt activi, le place natura şi sigur îi găsiți în fiecare weekend pe vreun traseu original.
Iar după ce starea de alertă va fi ridicată complet şi activităţile în grupuri mai mari vor fi permise, îi puteţi însoţi în drumeţii, în turele pe care ei le organizează.
După ce ne săturăm de panorama extraordinară din vârf, vine momentul să coborâm spre Buşteni.
Varianta de coborâre pe care o vom urma este o potecă nemarcată, pentru a ajunge rapid în Buşteni, unde am lăsat mașinile.
Vom urma culmea în sensul firesc, mergând spre pădure, lăsând poteca marcată cu triunghi galbenspre dreapta.
Vom urma poteca de pe Muchia Lungă şi imediat ce ajungem în pădure descoperim o potecă largă, cu înclinație mică, pe care ţi-e mai mare dragul să mergi.
Ca să vă orientați mai ușor, vă puteți ajuta de aplicația Munţii Noştri, căci poteca apare marcată pe hartă și este semnal la telefon în zonă. Intrarea în potecă poate vă va da de furcă putin, dar apoi traseul este foarte clar.
După aproximativ 1,30h de mers vom ajunge într-o altă zonă din Bușteni, după care vom merge pe străzile pitorești ale orașului spre Cabana Căminul Alpin, unde am parcat mașinile.
Dacă nu aţi parcurs acest traseu deja, vi-l recomand cu drag, căci este potrivit oricui. Iar dacă vi se pare prea lung, există şi alte variante de trasee marcate şi mai scurte pentru a ajunge la Cabana Diham sau Vârful Grecului.
Le mulțumim prietenilor noștri de la MontanYard pentru o zi minunată şi sperăm să ne revedem curând !
Până atunci, puteți citi și alte articole pe acest blog, cu idei de drumeţii montane, pentru toate nivelurile de pregătire fizică !

iunie, 2020

Harta traseului
Pe acest blog puteți citi informații și despre alte trasee,
clasificate pe masive și pe dificultatea traseului, astfel:
U - Traseu ușor
M - Traseu mediu
D - Traseu dificil

TRASEE ÎN MUNŢII BAIULUI

TRASEE ÎN BREAZA

TRASEE ÎN MUNŢII BUCEGI

TRASEE ÎN MUNŢII BUZĂULUI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂLIMANI

TRASEE ÎN MUNŢII CĂPĂŢÂNII

TRASEE ÎN MUNŢII CERNEI

TRASEE ÎN MUNŢII CIUCAŞ

TRASEU PE CLĂBUCETUL AZUGII

TRASEU PE CLĂBUCETUL TAURULUI

TRASEE ÎN MUNŢII COZIA

TRASEE ÎN MUNŢII FĂGĂRAŞ
TRASEE ÎN MUNŢII LATORIŢEI

TRASEE ÎN MUNŢII LEAOTA

TRASEE ÎN MUNŢII LOTRULUI

TRASEE ÎN MUNŢII MĂCIN

TRASEE ÎN MUNŢII MEHEDINŢI

M Rotbav - Cetatea Eroilor Heldenburg

TRASEE ÎN MUNŢII POSTĂVARU
U Poiana Braşov - Vanga Mică - Cabana Postăvaru

TRASEE ÎN MUNŢII PIATRA CRAIULUI

TRASEE ÎN MUNŢII RARĂU

Criteriile de clasificare ale traseelor turistice montane sunt:
timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate și nivelul de echipare al turiștilor.

TIMPUL DE MERS se înscrie în fișa tehnică și pe indicatoare și este exprimat în ore.
Timpul mediu estimat și care apare pe indicatoare este un criteriu orientativ, care depinde exclusiv de persoana care va parcurge traseul, cât și de pregătirea fizică.
Începeți cu trasee mai scurte și testați-vă rezistența în teren.

SEZONALITATEA este criteriul conform căruia traseele se împart în trasee de primăvară sau de toamnă, trasee de vară și trasee de iarnă.
Verificați prognoza meteo înainte de a pleca pe un anumit traseu, deoarece temperatura sau fenomenele meteo pe munte pot fi diferite decât la câmpie.

GRADUL DE DIFICULTATE este criteriul pe baza căruia traseele turistice montane se împart în:

TRASEE CU GRAD MIC DE DIFICULTATE: durata parcurgerii traseului este între 3-6 ore; diferența de nivel între 300-700 m; efort fizic moderat și care nu necesită o pregătire fizică specială.

TRASEE CU GRAD DE DIFICULTATE MEDIE: durata parcurgerii traseului este între 4-8 ore, diferența de nivel între 800-1000 m; efort fizic susținut  pe unele etape ale traseului; necesită o condiție fizică și orientare bune.

TRASEE CU GRAD MARE DE DIFICULTATE: durata traseului este între 5-9 ore, diferența de nivel parcursă este între 800-1500 m; necesită o bună condiție fizică și antrenament înainte de abordarea traseului.

NIVELUL DE ECHIPARE AL TURIŞTILOR este criteriul de bază căruia traseele montane sunt clasificate. Există trasee care nu necesită echipament montan special pentru parcurgerea lui, trasee care necesită echipament de drumeție, cum ar fi niște încălțări destinate drumețiilor montane pe poteci accidentate, grohotișuri, pante alunecoase cu grad de înclinare mediu și trasee care necesită echipament de drumeție special și complex, cum ar fi încălțări speciale pasajelor periculoase, cască, mănuși, coarde etc.


Ne-am întâlnit cu ursul pe traseu spre Refugiul Coştila

TRASEU CIRCUIT ÎN MUNŢII BUCEGI Căminul Alpin Buşteni - La Măsurătoarea Urşilor (1310m) - Cimitirul Simbolic (1425m) - Refugiul Coştila (169...